Lecţia de demnitate naţională predată României de Slovacia

Postat la: 26.01.2017 |

Lecţia de demnitate naţională predată României de Slovacia

Agitaţia din ultima perioadă privind drepturile și revendicările teritoriale ale Ungariei în Transilvania, dar şi atitudinea arogantă și revendicativă a unor liderii şi edili UDMR a făcut ca imaginea României să fie din nou călcată în picioare, fără ca liderii politici români să aibă vreo reacţie. În schimb, liderii UDMR din Parlament şi din teritoriu au ajuns să se comporte ca nişte grofi şi, pentru ei, România este propria moşie.

Însă, de câțăva ani, Slovacia a predat întregii Europe o lecţie de demnitate naţionale vis a vis de intenţiile şi interesele Ungariei pe teritoriu statului slovac. Slovacia a dovedit Europei şi lumii întregi că, deşi este un stat mic ca teritoriu şi populaţie, posedă o splendidă calitate, specifică numai statelor puternic consolidate ca democraţii, anume aceea a unei impresionante demnităţi naţionale. Prin această calitate a demonstrat că este un stat mare. Principiul care a generat o asemenea atitudine politică şi naţională a Slovaciei nu este o invenţie a acestei ţări, nici nu a fost descoperit acum după îndelungi căutări, necunoscut zilelor noastre, ci este unul vechi decând lumea şi la îndemână oricărei ţări care doreşte cu adevărat să-şi apere interesele naţionale fundamentale. A fost şi este un principiu axat pe patriotism, demnitate naţională şi apărarea cu fermitate a intereselor supreme de stat.

Prin demersurile legale realizate de a lungul timpului, Slovacia a făcut faţă cu succes intenţiei Ungariei de a acorda cetăţenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul naţional slovac prin adoptarea de către parlamentul ungar a unei legi în acest sens (mai 2010). Reacţia Slovaciei a fost una la fel de fermă, neezitantă şi perfect legală prin adoptarea legii care prevede că se interzice dubla cetăţenie, iar etnicii maghiari care deţin cetăţenia ungară nu pot ocupa funcţii publice în Slovacia. Atitudinea statului slovac, în acest caz, a fost una logică fiind arhicunoscut faptul, probat nu de puţine ori de-a lungul istoriei, că loialitatea nu poate fi împărţită, ea poate fi doar una şi faţă de o singură ţară.

Cu atât mai mult cu cât politica Ungariei faţă de Slovacia este una revanşardă, de revizuire a tratatelor de pace, de după Primul Război Mondial, care au consființit crearea statului cehoslovac şi de realizare a iluzoriei Ungarii Mari! Semnificativă în această situaţie a fost solidarizarea cu Slovacia a lui Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei. Totodată, în baza aceluiaşi principiu al primordialităţii interesului naţional, autorităţile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariţia acelei „mici Ungarii" pe teritoriul său, atât de mult dorite de Ungaria şi subordonate total intereselor acesteia, nu numai în cazul de faţă dar şi în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate maghiară. De asemenea, Slovacia, consecvenţă în planul contracarării acţiunilor neorevizioniste, extremiste, revanşarde şi de amestec în problemele sale interne, iniţiate în prezent de Ungaria, a interzis desfăşurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27 iunie 2012, a şedinţei unei comisii a Parlamentului Ungariei.

Se mai impune totuşi o menţiune foarte importantă şi anume că aceste măsuri aplicate de Slovacia nu au fost criticate de ţările membre ale Uniunii Europene, ele nefiind considerate nici nelegale, nici antidemocrate, nici antieuropene, nici antimaghiare! Toate situaţiile din Slovacia, prezentate mai sus, s-au petrecut copie la indigo şi în România, însă, în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea să această situaţie, România, datorită atitudinii de espectativă şi ezitante a autorităţilor statului, a fost umilită şi sfidată de Ungaria! Autorităţile române nu au considerat până acum necesar să găsească şi să aplice soluţii la aceaşi problemă, dar cu siguranţă că nici nu au fost interesate, dacă este să ţinem cont numai şi de faptul că modelul slovac era aproape şi la îndemână!

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Lecţia de demnitate naţională predată României de Slovacia

Postat la: 26.01.2017 |

0

Agitaţia din ultima perioadă privind drepturile și revendicările teritoriale ale Ungariei în Transilvania, dar şi atitudinea arogantă și revendicativă a unor liderii şi edili UDMR a făcut ca imaginea României să fie din nou călcată în picioare, fără ca liderii politici români să aibă vreo reacţie. În schimb, liderii UDMR din Parlament şi din teritoriu au ajuns să se comporte ca nişte grofi şi, pentru ei, România este propria moşie.

Însă, de câțăva ani, Slovacia a predat întregii Europe o lecţie de demnitate naţionale vis a vis de intenţiile şi interesele Ungariei pe teritoriu statului slovac. Slovacia a dovedit Europei şi lumii întregi că, deşi este un stat mic ca teritoriu şi populaţie, posedă o splendidă calitate, specifică numai statelor puternic consolidate ca democraţii, anume aceea a unei impresionante demnităţi naţionale. Prin această calitate a demonstrat că este un stat mare. Principiul care a generat o asemenea atitudine politică şi naţională a Slovaciei nu este o invenţie a acestei ţări, nici nu a fost descoperit acum după îndelungi căutări, necunoscut zilelor noastre, ci este unul vechi decând lumea şi la îndemână oricărei ţări care doreşte cu adevărat să-şi apere interesele naţionale fundamentale. A fost şi este un principiu axat pe patriotism, demnitate naţională şi apărarea cu fermitate a intereselor supreme de stat.

Prin demersurile legale realizate de a lungul timpului, Slovacia a făcut faţă cu succes intenţiei Ungariei de a acorda cetăţenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul naţional slovac prin adoptarea de către parlamentul ungar a unei legi în acest sens (mai 2010). Reacţia Slovaciei a fost una la fel de fermă, neezitantă şi perfect legală prin adoptarea legii care prevede că se interzice dubla cetăţenie, iar etnicii maghiari care deţin cetăţenia ungară nu pot ocupa funcţii publice în Slovacia. Atitudinea statului slovac, în acest caz, a fost una logică fiind arhicunoscut faptul, probat nu de puţine ori de-a lungul istoriei, că loialitatea nu poate fi împărţită, ea poate fi doar una şi faţă de o singură ţară.

Cu atât mai mult cu cât politica Ungariei faţă de Slovacia este una revanşardă, de revizuire a tratatelor de pace, de după Primul Război Mondial, care au consființit crearea statului cehoslovac şi de realizare a iluzoriei Ungarii Mari! Semnificativă în această situaţie a fost solidarizarea cu Slovacia a lui Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei. Totodată, în baza aceluiaşi principiu al primordialităţii interesului naţional, autorităţile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariţia acelei „mici Ungarii" pe teritoriul său, atât de mult dorite de Ungaria şi subordonate total intereselor acesteia, nu numai în cazul de faţă dar şi în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate maghiară. De asemenea, Slovacia, consecvenţă în planul contracarării acţiunilor neorevizioniste, extremiste, revanşarde şi de amestec în problemele sale interne, iniţiate în prezent de Ungaria, a interzis desfăşurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27 iunie 2012, a şedinţei unei comisii a Parlamentului Ungariei.

Se mai impune totuşi o menţiune foarte importantă şi anume că aceste măsuri aplicate de Slovacia nu au fost criticate de ţările membre ale Uniunii Europene, ele nefiind considerate nici nelegale, nici antidemocrate, nici antieuropene, nici antimaghiare! Toate situaţiile din Slovacia, prezentate mai sus, s-au petrecut copie la indigo şi în România, însă, în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea să această situaţie, România, datorită atitudinii de espectativă şi ezitante a autorităţilor statului, a fost umilită şi sfidată de Ungaria! Autorităţile române nu au considerat până acum necesar să găsească şi să aplice soluţii la aceaşi problemă, dar cu siguranţă că nici nu au fost interesate, dacă este să ţinem cont numai şi de faptul că modelul slovac era aproape şi la îndemână!

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE