O informație despre FBI

Postat la: 03.11.2016 |

O informație despre FBI

Urmărind întreaga nebunie din Statele Unite, cu foarte puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale, puțini dintre noi au remarcat un detaliu despre FBI. Pe care am de gând să îl pun în antiteză cu activitatea DNA. În esență, este vorba de oportunitatea unor investigații și a unor dezvăluiri.

Într-un mod absolut surprinzător, în urmă cu câteva zile, FBI, care este, în bună măsură, echivalentul din Statele Unite al binomului DNA-SRI, a făcut public faptul că redeschide o anchetă împotriva doamnei Hillary Clinton. Pentru că ar fi apărut probe noi în dosar. Care o incriminează. În sensul că, în îndeplinirea importantei funcții de secretar de stat, a avut o adresă privată de e-mail prin care au tranzitat informaţii secrete. Secrete de stat protejate de autorități. Motiv pentru care este cu desăvârșire interzisă transmiterea lor pe alte adrese decât cele oficiale. Acuzația este deosebit de gravă, întrucât pune sub semnul întrebării capacitatea candidatului prezidențial de a proteja secretele și interesele vitale ale Statelor Unite.

Din acest motiv, informația respectivă a generat o puternică emoție colectivă, sub imperiul căreia Hillary Clinton a fost dramatic depunctata în toate sondajele care au urmat. În urma acestei emoții colective nu se mai știe, în acest moment, dacă ea mai poate sau nu câștiga alegerile. Donald Trunp a ajuns-o din urmă, iar în unele cercetări de piață o depășește. Dacă acest efect al emoției mai durează câteva zile, atunci vom putea face afirmația că o decizie a directorului FBI a răsturnat scorul alegerilor prezidențiale în Statele Unite.

Dar nu acest impact emoțional urmează să îl analizez eu aici. Și nici măcar soarta alegerilor din Statele Unite. Ci un cu totul alt element. Cu acest prilej, numeroase voci din Statele Unite au susținut pe bună dreptate că, procedând astfel, șeful FBI a încălcat nu numai cutumele existente, nu numai normele de morală politică, ci pur și simplu legile statului american. Legi care interzic cu desăvârșire ca, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale, să fie făcute publice, sub orice formă, rezultatele unor investigații FBI care îi vizează pe candidați. Motivul este cât se poate de simplu. Asemenea investigații și asemenea informații despre candidați influențează alegerile. Ele sunt un factor extern campaniei propriu-zise care poate crea tulburări în conștiință alegătorilor, poate genera stări emoționale care, la rândul lor, determină schimbarea unora dintre opțiunile de vot. Legiuitorul a stabilit, în Statele Unite, că asemenea intervenții viciază alegerile și de aceea le-a interzis.

Care vor fi consecințele pentru șeful FBI contează mai puțin aici. Și, la fel, este puțin important, pentru moment, să încercăm să stabilim - de altfel, cred că ne este imposibil - dacă doamna Hillary Clinton se face sau nu vinovată de acuzațiile aduse. Cu totul altceva este relevant și important. E clar că asistăm, în Statele Unite, la o excepție de la regulă. E clar, deci, că regulă, perfect întemeiată și foarte clar argumentată, stabilește fără echivoc că, indiferent de natura cauzei, înainte de un scrutin electoral, FBI trebuie să rămână cu mâinile legate și cu buzele închise. Pentru că altfel devine un instrument antidemocratic. Iar acum, ceea ce ne interesează este de ce, în România, este altfel.

Din câte știm, atât DNA, cât și Serviciul Român de Informații au fost intens pilotate de autoritățile partenerului nostru strategic, și în special de către FBI, nu numai în domeniul unor practici eficiente, ci și în domeniul bunelor practici. În mod straniu însă, iată că, în România, nu există o asemenea lege care să îi interzică Direcției Naționale Anticorupție să facă investigații sau comunicări care ar putea influența alegerile. Dimpotrivă, observăm că, în plină campanie electorală, DNA duduie, declanșează și finalizează anchete, solicită măsuri restrictive împotriva unui mare număr de oamnei politici înscriși în cursă electorală. Sub aspectul parcticii, dar și al regulilor de drept, ne plasăm la polul opus în comparație cu Statele Unite. Cum se explică această situație? Nu cumva suntem un experiment? Nu cumva ne-am pretat noi înșine să jucăm acest nefericit rol?

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

O informație despre FBI

Postat la: 03.11.2016 |

0

Urmărind întreaga nebunie din Statele Unite, cu foarte puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale, puțini dintre noi au remarcat un detaliu despre FBI. Pe care am de gând să îl pun în antiteză cu activitatea DNA. În esență, este vorba de oportunitatea unor investigații și a unor dezvăluiri.

Într-un mod absolut surprinzător, în urmă cu câteva zile, FBI, care este, în bună măsură, echivalentul din Statele Unite al binomului DNA-SRI, a făcut public faptul că redeschide o anchetă împotriva doamnei Hillary Clinton. Pentru că ar fi apărut probe noi în dosar. Care o incriminează. În sensul că, în îndeplinirea importantei funcții de secretar de stat, a avut o adresă privată de e-mail prin care au tranzitat informaţii secrete. Secrete de stat protejate de autorități. Motiv pentru care este cu desăvârșire interzisă transmiterea lor pe alte adrese decât cele oficiale. Acuzația este deosebit de gravă, întrucât pune sub semnul întrebării capacitatea candidatului prezidențial de a proteja secretele și interesele vitale ale Statelor Unite.

Din acest motiv, informația respectivă a generat o puternică emoție colectivă, sub imperiul căreia Hillary Clinton a fost dramatic depunctata în toate sondajele care au urmat. În urma acestei emoții colective nu se mai știe, în acest moment, dacă ea mai poate sau nu câștiga alegerile. Donald Trunp a ajuns-o din urmă, iar în unele cercetări de piață o depășește. Dacă acest efect al emoției mai durează câteva zile, atunci vom putea face afirmația că o decizie a directorului FBI a răsturnat scorul alegerilor prezidențiale în Statele Unite.

Dar nu acest impact emoțional urmează să îl analizez eu aici. Și nici măcar soarta alegerilor din Statele Unite. Ci un cu totul alt element. Cu acest prilej, numeroase voci din Statele Unite au susținut pe bună dreptate că, procedând astfel, șeful FBI a încălcat nu numai cutumele existente, nu numai normele de morală politică, ci pur și simplu legile statului american. Legi care interzic cu desăvârșire ca, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale, să fie făcute publice, sub orice formă, rezultatele unor investigații FBI care îi vizează pe candidați. Motivul este cât se poate de simplu. Asemenea investigații și asemenea informații despre candidați influențează alegerile. Ele sunt un factor extern campaniei propriu-zise care poate crea tulburări în conștiință alegătorilor, poate genera stări emoționale care, la rândul lor, determină schimbarea unora dintre opțiunile de vot. Legiuitorul a stabilit, în Statele Unite, că asemenea intervenții viciază alegerile și de aceea le-a interzis.

Care vor fi consecințele pentru șeful FBI contează mai puțin aici. Și, la fel, este puțin important, pentru moment, să încercăm să stabilim - de altfel, cred că ne este imposibil - dacă doamna Hillary Clinton se face sau nu vinovată de acuzațiile aduse. Cu totul altceva este relevant și important. E clar că asistăm, în Statele Unite, la o excepție de la regulă. E clar, deci, că regulă, perfect întemeiată și foarte clar argumentată, stabilește fără echivoc că, indiferent de natura cauzei, înainte de un scrutin electoral, FBI trebuie să rămână cu mâinile legate și cu buzele închise. Pentru că altfel devine un instrument antidemocratic. Iar acum, ceea ce ne interesează este de ce, în România, este altfel.

Din câte știm, atât DNA, cât și Serviciul Român de Informații au fost intens pilotate de autoritățile partenerului nostru strategic, și în special de către FBI, nu numai în domeniul unor practici eficiente, ci și în domeniul bunelor practici. În mod straniu însă, iată că, în România, nu există o asemenea lege care să îi interzică Direcției Naționale Anticorupție să facă investigații sau comunicări care ar putea influența alegerile. Dimpotrivă, observăm că, în plină campanie electorală, DNA duduie, declanșează și finalizează anchete, solicită măsuri restrictive împotriva unui mare număr de oamnei politici înscriși în cursă electorală. Sub aspectul parcticii, dar și al regulilor de drept, ne plasăm la polul opus în comparație cu Statele Unite. Cum se explică această situație? Nu cumva suntem un experiment? Nu cumva ne-am pretat noi înșine să jucăm acest nefericit rol?

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE