• Tweet

Trei milioane de români, adică de zece ori mai mult decât era necesar, au semnat pentru revizuirea Constituției. În sensul de a se face precizarea că familia se întemeiază pe o uniune între un bărbat și o femeie. Legile acestui stat și în primul rând Constituția, că să nu mai vorbesc despre morală, impuneau un răspuns imediat din partea autorităților statului.

Președintele României și prim-ministrul ar fi trebuit să se pronunțe de îndată, să remarce importanța acestei inițiative cetățenești fără precedent și să facă precizări privind inițierea procedurilor de modificare a legii fundamentale. Acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, aflăm că doi senatorii PSD, Ovidiu Donțu și Titus Corlățean, au inițiat o procedură pentru revizuirea Constituției. În continuare, însă, autoritățile tac. Pentru cine nu știe sau nu știe prea bine sau a uitat, fac precizarea că democrația înseamnă că poporul este suveran. Ceea ce hotărăsc cetățenii este, așadar, literă de lege. Pentru revizuirea Constituției ar fi fost suficient ca 300.000 de cetățeni să semneze o solicitare, după care, de îndată, procedurile ar fi trebuit îndeplinite. Adică o lege dată în Parlament privind respectiva revizuirea, aprobarea Parlamentului, promulgarea actului normativ, publicarea acestuia în Monitorul Oficial și organizarea, în termen de 30 de zile, în duminica respectivă, a referendumului. Un referendum în cadrul căruia cetățenii României se pronunță definitiv.

Așa ar fi trebuit să se întâmple și în cazul referendumului solicitat nu de 300.000 de cetățeni, ci de 3.000.000. Cu atât mai mult cu cât suntem într-un important an electoral, toate autoritățile statului ar fi trebuit să dea dovadă de celeritate în a le răspunde prompt solicitanților. Nu s-a întâmplat așa. Dimpotrivă. În mod straniu, președintele României, referindu-se la solicitarea cetățenilor care i-au dat puterea pe care o are, a vorbit despre toleranță și despre pericolul dictaturii majorității asupra minorității. După care, pe bună dreptate, a intervenit Patriarhia, iar președintele Klaus Iohannis a revenit cu o declarație în care a făcut cuvenitul pas înapoi. Dar, cu un pas înainte și cu un pas înapoi, solicitanții tot nu au primit un răspuns. Care ar fi fost răspunsul corect? Răspunsul corect ar fi fost ca, imediat după strângerea celor trei milioane de semnături, să se constate că sunt întrunite condițiile organizării unui referendum pe tema definirii familiei, iar cei responsabili să demareze, de îndată, procedurile pentru aplicarea legii.

Un singur partid, care nu este parlamentar, Alianța Noastră România, a redactat în acest sens un comunicat, solicitând, în respect față de cetățenii semnatari, organizarea, de îndată, a referendumului. Nu a existat, în continuare, niciun răspuns. Iar acum, iată, aflăm că, în fine, doi parlamentari PSD, spre cinstea lor, inițiază, în Senatul României, respectiva procedură. Să ne înțelegem bine, unde-i lege, nu-i tocmeală. Știu asta, sper, la fel de bine și președintele României Klaus Iohannis și prim-ministrul Dacian Cioloș și conducătorii partidelor politice parlamentare. De ce, până acum, nu a mișcat nimeni un deget, cu excepția celor doi senatori PSD, pentru mine cel puțin, rămâne un mare mister. În continuare, însă, ar trebui, fără a ne mai uita, cu mânie, în urmă, să devenim pragmatici.

Referendumul trebuie organizat. Prin urmare, indiferent de inițiatori, este obligatoriu să avem în prealabil o decizie a Parlamentului, luată în temeiul celor trei milioane de semnături. Parlamentul are obligația morală, dar și constituțională de a îndeplini, de îndată, această procedură. Președintele, la rândul său, are obligația de a promulga legea. Întrucât, la data de 11 decembrie, urmează să aibă loc alegeri, trebuie procedat în așa fel, încât referendumul să fie fixat la aceeași dată. Din respect față de cetățeni. Pentru a nu-i plimba la urne de două ori. Și pentru a nu intra mai adânc în iarnă, când vremea se strică. Și din respect față de banul public. În aceste condiții, făcând numărătoarea inversă, rezultă că, cu 30 de zile înaintea datei de 11 decembrie, respectiv pe 11 noiembrie, legea privind organizarea referendumului trebuie publicată în Monitorul Oficial.

Dacă se va întâmpla așa, vom concluziona că avem o clasă politică responsabilă și respectuoasă față de cetățenii pe care îi reprezintă. Dacă nu vor fi urmați întocmai acești pași, "pas cu pas", cum ar spune președintele Klaus Iohannis, atunci va trebui să tragem concluzia contrară. Care este, în definitiv, interesul național în această chestiune? Interesul național este ca, la un referendum, fără a pune presiune pe cetățeni, să vină cât mai mulți dintre aceștia pentru a se pronunța, astfel încât decizia lor într-o chestiune atât de importantă cum este revizuirea Constituției să dobândească suficientă greutate. Dar, în decembrie, au loc și alegeri parlamentare.

Care este interesul din aceeași perspectivă a decizie cetățenești? Interesul este, la alegerile pentru viitorul Parlament, să participe un număr cât mai mare de români, pentru ca cei aleși să aibă cât mai multă legitimitate. Se bat cap în cap cele două interese? Dimpotrivă. Dacă referendumul este organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, atunci, la ambele scrutinuri, șansa de a avea mai muți participanți crește. Pentru că e la mintea cocoșului că vor fi persoane extrem de interesate să se pronunțe la referendum, dar nehotărâte în privința participării lor la scrutinul electoral. Și invers. Toate aceste persoane, odată deplasate la sediul secțiilor de votare, vor fi tentate să se pronunțe și într-un caz și în celălalt. Deci, numărul participanților crește. Tare mi-e teamă că, și din această perspectivă, vom vedea și vom asista neputincioși la manevre murdare ale unor politicieni. Să fim, totuși, cu ochii pe ei.

Sorin Rosca Stanescu