Pectoralii liderilor G7 și moartea cailor verzi!

Postat la: 28.06.2022 |

Pectoralii liderilor G7 și moartea cailor verzi!

Liderii țărilor din G7, prezenți ieri la castelul Garmisch-Partenkirchen din Bavaria, și-au bătut joc de imaginea de macho a președintelui rus Vladimir Putin.

„Să ne dăm jos hainele?" a întrebat Boris Johnson, înainte de poza de grup. „Trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin," a spus premierul britanic, aflat în formă.

Ironizând figura topless a dictatorului, primul ministru al Canadei, Justin Trudeau, a replicat: „Vom privi spectacolul de călărie cu pieptul gol. "Iată! Trebuie să le arătăm pectoralii." „Totuși, călăria e cea mai bună, dar trebuie să ai cal," a fost ultima doză de venin, administrată de Ursula van der Leyen.

Într-o atmosferă de forcing, liderii SUA, Canada, Marea Britanie au impus ieri linia dură a deciziei predictibile, de continuare a înarmării Ucrainei, în războiul cu Rusia și înăsprirea sancțiunilor impuse „țaratului" lui Putin.

Japonia și Canada au anunțat deja că blochează importurile de aur din Rusia.

Liderii Franței, Germaniei și Italiei, veniți cu agendele propriilor state, de începere a negocierilor de pace, se pare că au fost copleșiți de determinarea anglo-saxonă de a finanța armata Ucrainei cu și mai mulți bani. Miliarde de dolari.

Accelerarea înarmărilor, provocarea Chinei și caii verzi de pe pereți (prosperitatea, buna guvernare,grija față de nevoile umane) sunt morți
Reuniunea la vârf din Garmisch-Partenkirchen, o stațiune montană, în care în 1938, la Jocurile Olimpice de Iarnă, s-a introdus prima oară concursurile de curlingus (altceva decât hocheiul pe gheață), l-a avut în prim plan pe năzdrăvanul de Boris Johnson, care a promis miliarde forțelor ucrainiene. Însuși Volodimir Zelenski le-a cerut accelerarea banilor.

Lumea se înarmează. Protestele sunt ținute departe de ochii mai marilor lumii.

În zadar, Macron, Draghi și Scholz au pregătit rapoarte ale sondajelor din propriile țări, cu cererile națiunilor de încetare a războiului. N-au prididit! Reuniunea a fost dirijată în forță de tripleta SUA-Marea Britanie și Canada.

"Să tăiem oxigenul din mașina de război a Rusiei, având în același timp grijă de economiile noastre," a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, relatează BBC.

Au existat, conform surselor, două curente de gândire. Unul de începere a negocierilor de pace, palid reprezentat de Macron și altul al acțiunii dure de continuare a înarmărilor, fredonat de vechiul parteneriat SUA-Marea Britanie.

Deci la ce să se aștepte europenii? Decât la consecințele unui mare război din care nicio națiune europeană nu iese în câștig. Profitul e doar al industriașilor, întreținători ai mașinii de război.

Curentul pacifist nu-și găsește locul la masa bogaților lumii. Semn e că aceste state, la fel ca Rusia, vor întețirea războiului, nu diminuarea sa.

Rușii au reușit să preia controlul orașului Severodonețk și au reînnoit atacurile asupra celui de-al doilea oraș al Ucrainei, Harkov, distrugând o instalație de cercetare nucleară.

Acestea, împreună cu atacul recent al trupelor rusești asupra unui cartier din Kiev au fost privite ca o "nouă barbarie," conform aprecierilor lui Joe Biden.

Bani pentru muniții. Bani pentru arme. Bani pentru infrastructura Ucrainei, dar despre banii europenilor mai nimic. Doar Emmanuel Macron, singurul care și-a dat jos haina, la poza de comitet, a cerut instituirea unui preț maximal pentru producătorii de petrol din lume, ceea ce reprezintă o sfântă naivitate. Doar cei care nu cunosc istoria reuniunilor G7 și ale OPEC-ului, pot avea iluzii.

Mai mult, pentru a da o palmă cu mănușa de mătase Chinei, Joe Biden a anunțat că SUA și partenerii săi vor sindicaliza peste 700 de miliarde de dolari pentru infrastructura țărilor mai slab dezvoltate din NATO. „Build Back Better World" - sloganul său de campanie din 2000 - va prinde aripi, în replică lui "Belt and Road Initiative - Drumul mătăsii" - de sute de miliarde al guvernului Chinei.

După cum geopoliticienii știu, ideea primei întâlniri a greilor lumii fost inițiativa președintelui francez Valéry Giscard d'Estaing și a cancelarului Helmut Schmidt. În 1975, au pregătir prima întâlnire la vârf la Chateau de Rambouillet, la 50 de kilometri sud-vest de Paris. La summit, șefii de stat și de guvern din Franța, Germania de Vest, SUA, Japonia, Regatul Unit și Italia au discutat despre șocul petrolului, criza financiară și căile de ieșire din recesiune. La fel ca și acum, principiile lor generale, de întărire a globalizării, n-au rezolvat criza.

Prăbușirea de atunci a sistemului de cursuri de schimb fixe de la Bretton Woods au pus lumea în criză. Acestea au fost suficiente motive pentru ca șefii de stat și de guvern să se consulte cu privire la politica economică internațională. În anii 1980, G7 și-a extins interesele pentru a îmbrățișa problemele de politică externă și de securitate. Provocările internaționale de la acea vreme au inclus conflictul de lungă durată dintre Iran și Irak și ocupația sovietică a Afganistanului. Toate au intensificat criza globală, nu au rezolvat efectele. De fiecare dată au țările bogate ale lumii au pus alți bani în mișcare.

Lumea a treia nu are de așteptat mai nimic de la reuniunea de ieri a G7. Urmează summit-ul NATO de la Madrid, care se va ține în mijlocul protestelor, instrumentate sau nu, greii lumii vor accelerarea înarmării.

Prăbușirea sistemului monetar de la Bretton Woods a facilitat apariția Fondului Monetar Internațional. Poverile impuse de organismul cu sediul central în Washington sunt prea bine cunoscute.

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Pectoralii liderilor G7 și moartea cailor verzi!

Postat la: 28.06.2022 |

0

Liderii țărilor din G7, prezenți ieri la castelul Garmisch-Partenkirchen din Bavaria, și-au bătut joc de imaginea de macho a președintelui rus Vladimir Putin.

„Să ne dăm jos hainele?" a întrebat Boris Johnson, înainte de poza de grup. „Trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin," a spus premierul britanic, aflat în formă.

Ironizând figura topless a dictatorului, primul ministru al Canadei, Justin Trudeau, a replicat: „Vom privi spectacolul de călărie cu pieptul gol. "Iată! Trebuie să le arătăm pectoralii." „Totuși, călăria e cea mai bună, dar trebuie să ai cal," a fost ultima doză de venin, administrată de Ursula van der Leyen.

Într-o atmosferă de forcing, liderii SUA, Canada, Marea Britanie au impus ieri linia dură a deciziei predictibile, de continuare a înarmării Ucrainei, în războiul cu Rusia și înăsprirea sancțiunilor impuse „țaratului" lui Putin.

Japonia și Canada au anunțat deja că blochează importurile de aur din Rusia.

Liderii Franței, Germaniei și Italiei, veniți cu agendele propriilor state, de începere a negocierilor de pace, se pare că au fost copleșiți de determinarea anglo-saxonă de a finanța armata Ucrainei cu și mai mulți bani. Miliarde de dolari.

Accelerarea înarmărilor, provocarea Chinei și caii verzi de pe pereți (prosperitatea, buna guvernare,grija față de nevoile umane) sunt morți
Reuniunea la vârf din Garmisch-Partenkirchen, o stațiune montană, în care în 1938, la Jocurile Olimpice de Iarnă, s-a introdus prima oară concursurile de curlingus (altceva decât hocheiul pe gheață), l-a avut în prim plan pe năzdrăvanul de Boris Johnson, care a promis miliarde forțelor ucrainiene. Însuși Volodimir Zelenski le-a cerut accelerarea banilor.

Lumea se înarmează. Protestele sunt ținute departe de ochii mai marilor lumii.

În zadar, Macron, Draghi și Scholz au pregătit rapoarte ale sondajelor din propriile țări, cu cererile națiunilor de încetare a războiului. N-au prididit! Reuniunea a fost dirijată în forță de tripleta SUA-Marea Britanie și Canada.

"Să tăiem oxigenul din mașina de război a Rusiei, având în același timp grijă de economiile noastre," a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, relatează BBC.

Au existat, conform surselor, două curente de gândire. Unul de începere a negocierilor de pace, palid reprezentat de Macron și altul al acțiunii dure de continuare a înarmărilor, fredonat de vechiul parteneriat SUA-Marea Britanie.

Deci la ce să se aștepte europenii? Decât la consecințele unui mare război din care nicio națiune europeană nu iese în câștig. Profitul e doar al industriașilor, întreținători ai mașinii de război.

Curentul pacifist nu-și găsește locul la masa bogaților lumii. Semn e că aceste state, la fel ca Rusia, vor întețirea războiului, nu diminuarea sa.

Rușii au reușit să preia controlul orașului Severodonețk și au reînnoit atacurile asupra celui de-al doilea oraș al Ucrainei, Harkov, distrugând o instalație de cercetare nucleară.

Acestea, împreună cu atacul recent al trupelor rusești asupra unui cartier din Kiev au fost privite ca o "nouă barbarie," conform aprecierilor lui Joe Biden.

Bani pentru muniții. Bani pentru arme. Bani pentru infrastructura Ucrainei, dar despre banii europenilor mai nimic. Doar Emmanuel Macron, singurul care și-a dat jos haina, la poza de comitet, a cerut instituirea unui preț maximal pentru producătorii de petrol din lume, ceea ce reprezintă o sfântă naivitate. Doar cei care nu cunosc istoria reuniunilor G7 și ale OPEC-ului, pot avea iluzii.

Mai mult, pentru a da o palmă cu mănușa de mătase Chinei, Joe Biden a anunțat că SUA și partenerii săi vor sindicaliza peste 700 de miliarde de dolari pentru infrastructura țărilor mai slab dezvoltate din NATO. „Build Back Better World" - sloganul său de campanie din 2000 - va prinde aripi, în replică lui "Belt and Road Initiative - Drumul mătăsii" - de sute de miliarde al guvernului Chinei.

După cum geopoliticienii știu, ideea primei întâlniri a greilor lumii fost inițiativa președintelui francez Valéry Giscard d'Estaing și a cancelarului Helmut Schmidt. În 1975, au pregătir prima întâlnire la vârf la Chateau de Rambouillet, la 50 de kilometri sud-vest de Paris. La summit, șefii de stat și de guvern din Franța, Germania de Vest, SUA, Japonia, Regatul Unit și Italia au discutat despre șocul petrolului, criza financiară și căile de ieșire din recesiune. La fel ca și acum, principiile lor generale, de întărire a globalizării, n-au rezolvat criza.

Prăbușirea de atunci a sistemului de cursuri de schimb fixe de la Bretton Woods au pus lumea în criză. Acestea au fost suficiente motive pentru ca șefii de stat și de guvern să se consulte cu privire la politica economică internațională. În anii 1980, G7 și-a extins interesele pentru a îmbrățișa problemele de politică externă și de securitate. Provocările internaționale de la acea vreme au inclus conflictul de lungă durată dintre Iran și Irak și ocupația sovietică a Afganistanului. Toate au intensificat criza globală, nu au rezolvat efectele. De fiecare dată au țările bogate ale lumii au pus alți bani în mișcare.

Lumea a treia nu are de așteptat mai nimic de la reuniunea de ieri a G7. Urmează summit-ul NATO de la Madrid, care se va ține în mijlocul protestelor, instrumentate sau nu, greii lumii vor accelerarea înarmării.

Prăbușirea sistemului monetar de la Bretton Woods a facilitat apariția Fondului Monetar Internațional. Poverile impuse de organismul cu sediul central în Washington sunt prea bine cunoscute.

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE