• Tweet

Stârnit de declarația președintelui ANRE, Dumitru Chiriță:„Aceste sume vor fi utilizate, potrivit legii, pentru organizarea şi funcţionarea ANRE. Banii nu pot fi folosiţi în alte scopuri", promitem ieri că am să revin cu o propunere cu privire la ce am putea face cu cei 606 milioane lei colectați în conturile ANRE, ca urmare a aplicării taxei de 2% din cifra de afaceri a companiilor din energie, conform OUG 114/2018.

Am credința și dorința de a demonstra că sumele colectate pot fi folosite mai eficient în favoarea tuturor, decât să rămână la dispoziția ANRE pentru dotări, sedii sau autoturisme. Cum arată România în 2019 din perspectiva utilizării gazului metan? Din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze, din cele 6.700 de şcoli din România, doar 3200 sunt alimentate cu gaz metan, din cele peste 8,9 milioane locuințe, doar 3.77 milioane sunt racordate la rețelele de distribuție a gazului natural.

Toți cei ce nu au acces la gaz natural trebuie să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne, cărbuni, păcură, peleți sau deșeuri vegetale pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, încălzirea electrică fiind mult peste posibilitățile lor de suportabilitate financiară. În ultimii 30 de ani rețeaua de gaze naturale a crescut cu 25%, ajungând la 40.000 km, dar consumul a scăzut cu 50%, ajungând la 11miliarde mc. E limpede că eficiența de utilizare a rețelei a scăzut dramatic, cu consecințe în creșterea de tarife. Ca să reechilibrăm lucrurile trebuie să stimulăm consumul de gaze naturale, nu exportul, mai ales din perspectiva demarării marilor exploatări din Marea Neagră.

Începând cu 2018, distribuitorul de gaze naturale nu poate refuza racordarea la sistem şi este obligat să finanţeze toate lucrarile pentru realizarea lucrărilor, sistemelor și conductelor necesare racordării. "Operatorul are obligaţia de a realiza un studiu tehnico-economic, întocmit conform procedurii aprobate de către ANRE, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării", conform modificărilor la legea energiei. În principiu, toate localitățile, cartierele sau gospodăriile pot fi conectate, inclusiv obiectivele economice - cu excepția situației în care investiția nu e economică, adică costurile sunt atât de mari încât nu pot fi acoperite din tarifele de utilizare. Dacă investiția nu poate fi recuperată prin tarife, cel care vrea să se conecteze la rețea și operatorul de rețea pot împărți costurile.

Aplicând cele de mai sus, ne-am putea imagina că în următoarea perioadă, la poarta fiecărei gospodării ar putea exista un racord de gaze? Dar nu e suficient. Mai sunt o serie de costuri-obstacol, ce trebuiesc făcute prealabil de a deveni consumator. Conform normelor ANRE, în vederea racordării la sistemul de distribuție al gazelor naturale, fiecare solicitant trebuie să plătească un tarif de analiză a cererii și un tarif de racordare. Chiar dacă aceste tarife au fost limitate, ele sunt, în funcție de particularițăți, între 8.000 și 15.000 lei pentru fiecare gospodărie. Ce-am rezolvat? Doar am adus gazul la poartă. Pentru o familie cu venituri lunare constituite din două salarii sub media pe economie, devine dificil să pună de-o parte 10.000 lei pentru achiziția unei centrale, a caloriferelor, a țevilor și plata meseriașilor, iar în același timp să economiseasca alți minim 10.000 lei pentru plata tarifelor de racordare. Dar, pentru aceeași familie ar fi suportabil să plătească 300 de lei consumul de gaze în lunile de iarnă, decât să cheltuie cel puțin la fel de mult pe combustibili alternativi.

Cu ce ne-ar ajuta pe noi, cei care deja beneficiem de gaze naturale să fie mai mulți consumatori racordați? Prima consecință vine din scăderea costurilor de utilizare a rețelelor de transport și distribuție, incluse în tarif. O altă consecință, în favoarea tuturor, s-ar diminua cererea de lemn de foc și implicit ar scădea tăierile de păduri. Arderea gazului metan în centrală este mai puțin poluantă decât combustia lemnului, cărbunelui, păcurei, deșeurilor vegetale, etc. Îmbunătățirea condițiilor de viață, prin racordarea la rețeaua de gaze, ar stabiliza o bună parte a populației din zonele rurale și periurbane și ar diminua congestionarea marilor orașe. În același timp, s-ar întruni o parte din condițiile de dezvoltare economică a zonelor sărace. Concret, propunerea tehnică este după cum urmează.

Odată cu abrogarea unor articole din OUG 114/ 2018, trebuie să apară articole noi care să spună ce se întâmplă cu cei 606 milioane colectați până acum din aplicarea contribuției de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie. De axemplu, articole care să prevadă că sumele colectate, adică 606 milioane lei, se vor constitui într-o fond(facilitate) de susținere și finanțare a creșterii numărului de utilizatori ai rețelelor de distribuție a gazului natural, gestionată de ANRE, destinată acoperirii integrale a costului privind tarifele de racordare la rețelele de distribuție a gazelor naturale. Costurile aferente taxelor de analiză a cererii și de racordare, plătite înainte de solicitant, vor fi verificate și plătite de ANRE și vor fi recuperate prin includerea în tariful de distribuție aprobat fiecărui operator, principiu pe care deja îl aplică ANRE în cazul componentei de tarif referitoare la urmărirea lucrărilor de racordare și punere în funcțiune a racordului. Operatorul de distribuție urmează a deconta lunar aceste sume cu ANRE. Odată recuperate sumele cheltuite de ANRE, acestea reconstituie fondul și pot fi folosite din nou pentru decontarea costurilor de racordare a noi clienți.

Aplicând acest mecanism, într-un timp mai scurt, milioane de gospodării, mii de școli și grădinițe, mii de agenți economici vor avea acces real la gaze naturale. Mai este cazul să demonstrez că s-ar îmbunătăți condițiile de viață, educație și sănătate, obiective prioritare ale oricărei guvernări și s-ar accelera creșterea PIB-ului?

Gabriel Dumitrascu