Pierderile colaterale nucleare sunt noua dimensiune a invaziei ruse în Ucraina

Postat la: 04.03.2022 |

Pierderile colaterale nucleare sunt noua dimensiune a invaziei ruse în Ucraina

Este o certitudine, nu doar presupunere de scenariu-catastrofă, faptul că armata rusă a atacat o centrală atomo-electrică din Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în ceea ce este aventura omenirii spre propria sa distrugere. Iată primul semnal de alarmă care a declanşat alarma pe plan mondial.

A fost transmis, ca strigăt de ajutor şi apel la solidaritate internaţională, de către Dimitrii Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei care semnala un atac rusesc care, ca „pierdere colaterală" acceptată de Kremlin, a lovit şi centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată în sudul Ucrainei şi care produce aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al ţării şi „a cărei explozie va produce un efect de 10 ori mai mare decât ce s-a întâmplat la Cernobîl!". Reacţia Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a fost instantanee, comunicând că a declanşat o stare de alertă pentru monitorizare permanentă 24/24 ore datorită „situaţiei serioase" de la centrala din Ucraina lovită de bombardamentul rusesc.

Situaţie foarte serioasă şi gravă pe care mulţi analişti militari şi de securitate o anticipau după ce, nu cu mult timp înainte, apăruse perspectiva „pierderilor colaterale nucleare" după ce fusese bombardat şi un depozit de deşeuri nucleare (200 t) de la Cernobîl. Aceasta a fost sensul avertismentului adresat cu spaimă de oligarhul rus Oleg Derispaska, un apropiat al Kremlinului, care a amintit că Ucraina dispune de patru centrale nucleare cu un total de 15 reactoare şi trei mari depozite de combustibil nuclear uzat: „Pentru aceia grei de cap: dacă se produce orice fel de incident la aceste instalaţii, descendenţii noştri din partea europeană a Rusiei, din Ucraina şi din Europa ne vor pomeni şi ne vor blestema 200 de ani de acum încolo", a spus oligarhul rus.

Chiar dacă, în acest moment, rapoartele arată că incendiul a fost stins şi că instalaţiile critice nu au avut de suferit deoarece un reactor a fost închis, incidentul este extraordinar de grav şi este oricând posibil de repetat deoarece se pare că militarii nu au primit consemne foarte precise privind existenţa unor zone de importanţă critică, obligatoriu de protejat şi evitat în timpul ofensivei.

De aici, reacţii în lanţ pe plan internaţional, în primul rând, extrem de serioasă prin consecinţele sale imediate, decizia luată de Administraţia Canalului Panama care a transmis că nu va mai permite trecerea vreunei nave ruseşti: „Canalul Panama este în permanenţă o cale maritimă de tranzit neutră... Canalul rămâne sigur şi deschis pentru tranzitul unor nave paşnice aparţinând tuturor naţiunilor în condiţii egale, fie pe timp de pace sau război". În acelaşi context, premierul britanic a transmis că, dată fiind primejdia extremă reprezentată de repetarea unor asemenea acte, va solicita convocarea în urgenţă a Consiliului de Securitate, la doar câteva ore după ce Federaţia Rusă fusese declarată drept „stat agresor" în Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Poate, în aceste condiţii, cu totul altfel sună avertismentul formulat ieri, în faţa unei comisii din Parlamentul European, de Dimitri Muratov, redactorul şef de la Novaia Gazeta şi laureat al premiului Nobel pentru Pace: „Cea mai mare primejdie vine din riscul real al unui răspuns militar cu arme nucleare. Asta a fost spus de Putin atunci când a afirmat că o intervenţie a Statelor Unite ar putea provoca un răspuns cum nu a mai fost văzut vreodată. Nu exclud faptul că, la un moment dat, va fi tentat să folosească armele nucleare".

Dar asta este „varianta clasică" a scenariului nuclear. Mai există şi alta, avertizează James Acton de la Carnegie Endowement for International Peace într-un studiu difuzat cu puţine zile în urmă în care găsiţi celălalt scenariu, acum cu mult mai posibil, al unei catastrofe generată de bombardarea unor reactoare nucleare în timpul invaziei ordonate de Preşedintele Putin. 

„Pentru a spune lucrurile cât mai simplu, centralele nucleare nu sunt create pentru a exista în zone de luptă... Chiar dacă Moscova nu autorizează un atac direct împotriva centralelor nucleare, el poate avea totuşi loc. Un bombardament împotriva unei ţinte din apropiere poate lovi o centrală nucleară în cazul unei defecţiuni la sistemul de ghidare. Dacă forţele ruseşti cred că militari ucraineni se află în centrala nucleară, ar putea solicita o lovitură aeriană, poate chiar împotriva oricărei dispoziţii anterioare de a nu fi atacate centralele nucleare". Este posibil. Sau, pentru a fi corecţi, nu este deloc imposibil.

Am convingerea că suntem extrem de aproape de o zonă de foarte mare primejdie generată de conştientizarea de către Putin şi echipa lui că, într-adevăr, ceea ce i-au mai rămas la îndemână sunt doar opţiuni legate strict de folosirea forţei, fără alte posibilităţi de joc pe măsură ce, foarte rapid, se închide în cercul uriaşei presiuni internaţionale.

Care nu face decât să crească exponenţial în urma situaţiei de acum şi a simbolisticii cu totul speciale pe care o reprezintă pentru întreaga lume în general şi, în special, pentru ţările din centrul şi estul României, pentru România care nu va uita timp de generaţii efectele teribile provocate de explozia de la Cernobîl, ascunsă, cât s-a putut de mult, de ierarhia de partid şi de stat a URSS. Deocamdată, acesta este situaţia după incendiul provocat de bombardamentul rusesc. Şi ce facem, aşteptăm data viitoare să vedem unde vor bombarda trupele de invazie? Atât poate face comunitatea internaţională? Dacă da, vom merita ceea ce va urma.

Cristian Unteanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Pierderile colaterale nucleare sunt noua dimensiune a invaziei ruse în Ucraina

Postat la: 04.03.2022 |

0

Este o certitudine, nu doar presupunere de scenariu-catastrofă, faptul că armata rusă a atacat o centrală atomo-electrică din Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în ceea ce este aventura omenirii spre propria sa distrugere. Iată primul semnal de alarmă care a declanşat alarma pe plan mondial.

A fost transmis, ca strigăt de ajutor şi apel la solidaritate internaţională, de către Dimitrii Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei care semnala un atac rusesc care, ca „pierdere colaterală" acceptată de Kremlin, a lovit şi centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată în sudul Ucrainei şi care produce aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al ţării şi „a cărei explozie va produce un efect de 10 ori mai mare decât ce s-a întâmplat la Cernobîl!". Reacţia Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a fost instantanee, comunicând că a declanşat o stare de alertă pentru monitorizare permanentă 24/24 ore datorită „situaţiei serioase" de la centrala din Ucraina lovită de bombardamentul rusesc.

Situaţie foarte serioasă şi gravă pe care mulţi analişti militari şi de securitate o anticipau după ce, nu cu mult timp înainte, apăruse perspectiva „pierderilor colaterale nucleare" după ce fusese bombardat şi un depozit de deşeuri nucleare (200 t) de la Cernobîl. Aceasta a fost sensul avertismentului adresat cu spaimă de oligarhul rus Oleg Derispaska, un apropiat al Kremlinului, care a amintit că Ucraina dispune de patru centrale nucleare cu un total de 15 reactoare şi trei mari depozite de combustibil nuclear uzat: „Pentru aceia grei de cap: dacă se produce orice fel de incident la aceste instalaţii, descendenţii noştri din partea europeană a Rusiei, din Ucraina şi din Europa ne vor pomeni şi ne vor blestema 200 de ani de acum încolo", a spus oligarhul rus.

Chiar dacă, în acest moment, rapoartele arată că incendiul a fost stins şi că instalaţiile critice nu au avut de suferit deoarece un reactor a fost închis, incidentul este extraordinar de grav şi este oricând posibil de repetat deoarece se pare că militarii nu au primit consemne foarte precise privind existenţa unor zone de importanţă critică, obligatoriu de protejat şi evitat în timpul ofensivei.

De aici, reacţii în lanţ pe plan internaţional, în primul rând, extrem de serioasă prin consecinţele sale imediate, decizia luată de Administraţia Canalului Panama care a transmis că nu va mai permite trecerea vreunei nave ruseşti: „Canalul Panama este în permanenţă o cale maritimă de tranzit neutră... Canalul rămâne sigur şi deschis pentru tranzitul unor nave paşnice aparţinând tuturor naţiunilor în condiţii egale, fie pe timp de pace sau război". În acelaşi context, premierul britanic a transmis că, dată fiind primejdia extremă reprezentată de repetarea unor asemenea acte, va solicita convocarea în urgenţă a Consiliului de Securitate, la doar câteva ore după ce Federaţia Rusă fusese declarată drept „stat agresor" în Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Poate, în aceste condiţii, cu totul altfel sună avertismentul formulat ieri, în faţa unei comisii din Parlamentul European, de Dimitri Muratov, redactorul şef de la Novaia Gazeta şi laureat al premiului Nobel pentru Pace: „Cea mai mare primejdie vine din riscul real al unui răspuns militar cu arme nucleare. Asta a fost spus de Putin atunci când a afirmat că o intervenţie a Statelor Unite ar putea provoca un răspuns cum nu a mai fost văzut vreodată. Nu exclud faptul că, la un moment dat, va fi tentat să folosească armele nucleare".

Dar asta este „varianta clasică" a scenariului nuclear. Mai există şi alta, avertizează James Acton de la Carnegie Endowement for International Peace într-un studiu difuzat cu puţine zile în urmă în care găsiţi celălalt scenariu, acum cu mult mai posibil, al unei catastrofe generată de bombardarea unor reactoare nucleare în timpul invaziei ordonate de Preşedintele Putin. 

„Pentru a spune lucrurile cât mai simplu, centralele nucleare nu sunt create pentru a exista în zone de luptă... Chiar dacă Moscova nu autorizează un atac direct împotriva centralelor nucleare, el poate avea totuşi loc. Un bombardament împotriva unei ţinte din apropiere poate lovi o centrală nucleară în cazul unei defecţiuni la sistemul de ghidare. Dacă forţele ruseşti cred că militari ucraineni se află în centrala nucleară, ar putea solicita o lovitură aeriană, poate chiar împotriva oricărei dispoziţii anterioare de a nu fi atacate centralele nucleare". Este posibil. Sau, pentru a fi corecţi, nu este deloc imposibil.

Am convingerea că suntem extrem de aproape de o zonă de foarte mare primejdie generată de conştientizarea de către Putin şi echipa lui că, într-adevăr, ceea ce i-au mai rămas la îndemână sunt doar opţiuni legate strict de folosirea forţei, fără alte posibilităţi de joc pe măsură ce, foarte rapid, se închide în cercul uriaşei presiuni internaţionale.

Care nu face decât să crească exponenţial în urma situaţiei de acum şi a simbolisticii cu totul speciale pe care o reprezintă pentru întreaga lume în general şi, în special, pentru ţările din centrul şi estul României, pentru România care nu va uita timp de generaţii efectele teribile provocate de explozia de la Cernobîl, ascunsă, cât s-a putut de mult, de ierarhia de partid şi de stat a URSS. Deocamdată, acesta este situaţia după incendiul provocat de bombardamentul rusesc. Şi ce facem, aşteptăm data viitoare să vedem unde vor bombarda trupele de invazie? Atât poate face comunitatea internaţională? Dacă da, vom merita ceea ce va urma.

Cristian Unteanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE