Ploaie de bani "radioactivi" deasupra Ucrainei!

Postat la: 13.05.2022 |

Ploaie de bani

Miliarde de dolari sunt pregătite de Congresul american și de Comisia Europeană pentru Ucraina. Ăla pierde, ăla câștigă. Hai, la moara cu noroc! E un joc. Dar ce joc? Chiar de foc.

Are rost să ne punem întrebarea stupidă cât mai ține războiul? Păi, până nu se ajunge la trilionul cheltuit în Afganistan, Statele Unite nu se lasă. La brațul tip suveică, s-a prins și Comisia Europeană, care vrea să vândă obligațiuni - eurobonduri pe piețele de capital, garantate de țările membre ale UE, în valoare de 750 de miliarde de Euro. A mai contabilizat cineva cum s-au vânturat 1.160 de trilioane de dolari în Afganistan? Rapoarte kilometrice, pe care nimeni nu le-a parcurs, zac în fișiere, în timp ce profiturile companiilor de armament au instalat ventilatoare ca să nu se simtă putreziciunea banilor din saci.

Cine aduce iodul terapeutic? Acum, Banca Centrală Europeană vrea să mărească dobânda de referință la 2%. Banii devin astfel tot mai scumpi. Cine plătește? Pușca și cureaua lată. Cine? Populația. Experți, citați de NPR (Postul Public de Radio din America), spun că Ucraina ar avea nevoie de o sută de milioane de dolari pe zi, ca asistență militară, ajutor alimentar, susținerea programelor pentru refugiați, pentru acțiuni de contracarare a propagandei și nu în ultimul rând, în vederea achiziționării echipamentelor de luptă.

Un oficial al Senatului american susține că înainte de război, din trezoreriile SUA plecau 300 de milione de dolari pe an. Acum: 100 de milioane iau zilnic calea țării invadate. E puțin, nu e mult. Planeta financiară e în călduri. Vă dați seama de ce nu caută nimeni pacea? De ce doar 57 de parlamentari americani au votat împotriva rezoluției de acordare a 29,7 miliarde de dolari, ajutor financiar de urgență Ucrainei?

Lobby-ul industriei de armament e extrem de puternic. Are legături istorice și cu republicanii. Când e vorba despre războaie, partidele din SUA își dau mâna. Așa se explică entuziasmul de a acorda bani, fără număr, Ucrainei. Suma adoptată marți de Congres se adaugă ajutorului de urgență de 13,6 miliarde de dolari pentru efortul de război, trimis și tocat luna trecută.

Bani, bani și iar bani. Hora financiară nu e ca hora bucuriei. Întotdeauna, cineva decontează. Mai are sens să ne explicăm că inflația din SUA a ajuns la 7,5%, un record istoric? Că Banca Centrală Europeană prognozează pentru perioada imediat următoare, un 7 % "garantat?" Cine duce povara creșterii prețurilor? Nu cetățenii statelor puternice europene, ci săracii lumii. Ce-i pasă francezului că i s-a mărit cu o sută de euro factura la curent? De la 3% din venituri, a urcat la 6% „salt din portofel." Mare pagubă. Dar în România, salariul, vorba glumelor de pe grupurile sociale, jumătate se duce pe curent, jumătate pe gaz și mai rămâne doar praful de pe tobă.

Indicatorii macro-economici ai economiilor consolidate ale lumii dădeau semne, încă înainte de războiul din Ucraina, de creștere a prețurilor. Îmi amintesc, în luna septembrie, eram într-un hipermarket de la mine din zonă. O bătrână m-a întrebat, la un moment dat, dacă văd bine prețul la mălai: 4,5 lei? Aveam ochelarii murdari. N-am sesizat prețul din prima. Până să-i șterg cu cârpa din toc, i-am zis zic că nu se poate. Am cumpărat cu 1,3 lei, săptămâna precedentă, pentru puiuții mei de găină. Într-adevăr. Prețul crescuse de aproape patru ori. Ulterior, ca om plin de surse de informații, aflu motivul: prețul porumbului la bursele europene crescuse de la 160 de Euro la 220. O nebunie.

Cât despre sarabanda de pe Wall Street de tranzacționare a acțiunilor companiile de referință, multe lucruri prevesteau o criză programată. Iată că războiul din Ucraina a apărut la momentul oportun. Din războaie se fac bani mulți. Mai știm din istorie, cum marii industriași români, Malaxa și Aushnitt, se făceau că pierd la poker, noaptea cu Duduia lui Carol al II-lea, pentru ca dimineața să le fie aranjate și semnate contractele pentru mașina de război.

Nimic nu e nou sub soare. Doar idioții utili flutură prin benzinării steagul Ucrainei, fără a-și da seama că pun gaz pe focul care mistuie banii populației. Rata anuală a inflaţiei a urcat în România, la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nonalimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Dintre produsele alimentare, cartoful a făcut un salt mortal - de 40%.

Și tot - așa înainte - cu steagul ucrainean pe tricou. Un coleg îmi reamintește pățania unui unchi de-al său, de după cel de-al doilea război mondial. A trebuit să dea de foame o casă pentru trei vagoane și jumătate de cartofi. Ieri, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a ieșit să mai tempereze fierbințeala financiară. Ne-a asigurat, în fața unui panou împănat de grafice, că nu suntem pe primul loc la inflație în Europa. Mai sunt înaintea noastră șapte-opt state.

Din poziția sa de Mare Vistiernic, ne-a recomandat să fim calmi. Să bem un ceai de tei. Așa cum a făcut-o și el cu Rădulescu. A spus clar că, într-o piață deschisă, ajutorul nu poate fi acordat decât prin subvenții. Totodată, recunoscând că "noi nu mai avem o situație fiscală bună de ani buni." Președintele a ieșit, ieri, în toată splendoarea sa, fără a avea în fundal arborii de tei din grădina Palatului Cotroceni, să transmită linia de comunicare de la Washington: Putin e de vină. „Nu căutați vinovați la guvern sau parlament." Și ca o mică, mare concluzie: ploaia de bani „radioactivi," de deasupra Ucrainei, va scumpi banii, iar - la fel ca întotdeauna - săracii vor duce povara războiului, iar noii oligarhi (prietenoși) ai lumii vor face mulți, mulți bani.

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Ploaie de bani "radioactivi" deasupra Ucrainei!

Postat la: 13.05.2022 |

0

Miliarde de dolari sunt pregătite de Congresul american și de Comisia Europeană pentru Ucraina. Ăla pierde, ăla câștigă. Hai, la moara cu noroc! E un joc. Dar ce joc? Chiar de foc.

Are rost să ne punem întrebarea stupidă cât mai ține războiul? Păi, până nu se ajunge la trilionul cheltuit în Afganistan, Statele Unite nu se lasă. La brațul tip suveică, s-a prins și Comisia Europeană, care vrea să vândă obligațiuni - eurobonduri pe piețele de capital, garantate de țările membre ale UE, în valoare de 750 de miliarde de Euro. A mai contabilizat cineva cum s-au vânturat 1.160 de trilioane de dolari în Afganistan? Rapoarte kilometrice, pe care nimeni nu le-a parcurs, zac în fișiere, în timp ce profiturile companiilor de armament au instalat ventilatoare ca să nu se simtă putreziciunea banilor din saci.

Cine aduce iodul terapeutic? Acum, Banca Centrală Europeană vrea să mărească dobânda de referință la 2%. Banii devin astfel tot mai scumpi. Cine plătește? Pușca și cureaua lată. Cine? Populația. Experți, citați de NPR (Postul Public de Radio din America), spun că Ucraina ar avea nevoie de o sută de milioane de dolari pe zi, ca asistență militară, ajutor alimentar, susținerea programelor pentru refugiați, pentru acțiuni de contracarare a propagandei și nu în ultimul rând, în vederea achiziționării echipamentelor de luptă.

Un oficial al Senatului american susține că înainte de război, din trezoreriile SUA plecau 300 de milione de dolari pe an. Acum: 100 de milioane iau zilnic calea țării invadate. E puțin, nu e mult. Planeta financiară e în călduri. Vă dați seama de ce nu caută nimeni pacea? De ce doar 57 de parlamentari americani au votat împotriva rezoluției de acordare a 29,7 miliarde de dolari, ajutor financiar de urgență Ucrainei?

Lobby-ul industriei de armament e extrem de puternic. Are legături istorice și cu republicanii. Când e vorba despre războaie, partidele din SUA își dau mâna. Așa se explică entuziasmul de a acorda bani, fără număr, Ucrainei. Suma adoptată marți de Congres se adaugă ajutorului de urgență de 13,6 miliarde de dolari pentru efortul de război, trimis și tocat luna trecută.

Bani, bani și iar bani. Hora financiară nu e ca hora bucuriei. Întotdeauna, cineva decontează. Mai are sens să ne explicăm că inflația din SUA a ajuns la 7,5%, un record istoric? Că Banca Centrală Europeană prognozează pentru perioada imediat următoare, un 7 % "garantat?" Cine duce povara creșterii prețurilor? Nu cetățenii statelor puternice europene, ci săracii lumii. Ce-i pasă francezului că i s-a mărit cu o sută de euro factura la curent? De la 3% din venituri, a urcat la 6% „salt din portofel." Mare pagubă. Dar în România, salariul, vorba glumelor de pe grupurile sociale, jumătate se duce pe curent, jumătate pe gaz și mai rămâne doar praful de pe tobă.

Indicatorii macro-economici ai economiilor consolidate ale lumii dădeau semne, încă înainte de războiul din Ucraina, de creștere a prețurilor. Îmi amintesc, în luna septembrie, eram într-un hipermarket de la mine din zonă. O bătrână m-a întrebat, la un moment dat, dacă văd bine prețul la mălai: 4,5 lei? Aveam ochelarii murdari. N-am sesizat prețul din prima. Până să-i șterg cu cârpa din toc, i-am zis zic că nu se poate. Am cumpărat cu 1,3 lei, săptămâna precedentă, pentru puiuții mei de găină. Într-adevăr. Prețul crescuse de aproape patru ori. Ulterior, ca om plin de surse de informații, aflu motivul: prețul porumbului la bursele europene crescuse de la 160 de Euro la 220. O nebunie.

Cât despre sarabanda de pe Wall Street de tranzacționare a acțiunilor companiile de referință, multe lucruri prevesteau o criză programată. Iată că războiul din Ucraina a apărut la momentul oportun. Din războaie se fac bani mulți. Mai știm din istorie, cum marii industriași români, Malaxa și Aushnitt, se făceau că pierd la poker, noaptea cu Duduia lui Carol al II-lea, pentru ca dimineața să le fie aranjate și semnate contractele pentru mașina de război.

Nimic nu e nou sub soare. Doar idioții utili flutură prin benzinării steagul Ucrainei, fără a-și da seama că pun gaz pe focul care mistuie banii populației. Rata anuală a inflaţiei a urcat în România, la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nonalimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Dintre produsele alimentare, cartoful a făcut un salt mortal - de 40%.

Și tot - așa înainte - cu steagul ucrainean pe tricou. Un coleg îmi reamintește pățania unui unchi de-al său, de după cel de-al doilea război mondial. A trebuit să dea de foame o casă pentru trei vagoane și jumătate de cartofi. Ieri, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a ieșit să mai tempereze fierbințeala financiară. Ne-a asigurat, în fața unui panou împănat de grafice, că nu suntem pe primul loc la inflație în Europa. Mai sunt înaintea noastră șapte-opt state.

Din poziția sa de Mare Vistiernic, ne-a recomandat să fim calmi. Să bem un ceai de tei. Așa cum a făcut-o și el cu Rădulescu. A spus clar că, într-o piață deschisă, ajutorul nu poate fi acordat decât prin subvenții. Totodată, recunoscând că "noi nu mai avem o situație fiscală bună de ani buni." Președintele a ieșit, ieri, în toată splendoarea sa, fără a avea în fundal arborii de tei din grădina Palatului Cotroceni, să transmită linia de comunicare de la Washington: Putin e de vină. „Nu căutați vinovați la guvern sau parlament." Și ca o mică, mare concluzie: ploaia de bani „radioactivi," de deasupra Ucrainei, va scumpi banii, iar - la fel ca întotdeauna - săracii vor duce povara războiului, iar noii oligarhi (prietenoși) ai lumii vor face mulți, mulți bani.

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE