România, încotro?

Postat la: 11.12.2016 |

România, încotro?

Peste 18.000.000 de români au ales ieri 332 de deputaţi şi 134 de senatori. Dintre care 42 vor fi din Bucureşti, dintr-un total de 6.477 de candidaţi. Adică, mai pe româneşte, mulţi veniţi, puţini aleşi. Însă, alegerile parlamentare din acest an au confirmat rolul deosebit de important pe care-l are primarul în atragerea oamenilor către secţiile de votare şi, totodată, în direcţionarea voturilor către un anumit partid.

Practic, primarul a devenit piua întâi în atragerea voturilor. Edilul ştie că dacă nu scoate un scor bun pentru partidul din care face parte are viaţă grea de acum încolo încă trei ani şi jumătate cât mai are mandat. De ce? Păi, e la mâna preşedintelului de Consiliu Judeţean, care, în majoritatea judeţelor, este şi liderul judeţean al partidului. Dacă primarul nu face ce i se spune de la judeţ, adio bani, adio ciolan, adio viaţă liniştită. Și la PSD se știe cel mai bine acest aspect pentru că are șefia în 31 de județe. În plus, de câţiva ani buni, s-a creat o nouă castă, cea a primarului latifundiar şi a primarului angajator.

În multe din judeţele de câmpiei şi chiar din zonele de deal cu viță de vie, primarul este Dumnezeuel zonei. El deţine suprafeţe mari de pământ sau le are în arendă pe care le lucrează cu ajutorul localnicilor. Dacă oamenii cu care primarul lucrează pământul nu votează cum le spune edilul, adio loc de muncă, adio bani pentru familie. Ei sunt primarii latifundiari care controlează voturile în zonă. Indiferent de partid, ei au mandatul asigurat. Aşa se întâmplă şi cu acei primari care deţin, direct sau prin intermediul familiei, firme cu mulţi angajaţi din localitate. Dacă angajaţii nu joacă cum le cânta edilul, rămân fără loc de muncă.

Winston Churchill spunea că "unii oameni schimbă partidele din cauza principiilor lor; alţii, datorită intereselor lor." În mod curios, cei care votează nu se simt responsabili de eşecul celor pe care i-au votat. De aceea, politicienii, asemenea scutecelor, trebuie să fie schimbaţi în mod regulat, din aceleaşi motive. Mâine, vor avea mulţi parlamentari noi, dar obiceiurile şi metehnele sistemului rămân tot cele vechi.

Singura dilemă a celui care a votat pe 11 decembrie 2016 este numele viitorului premier al României: Cioloş, Georgescu sau „premierul meu" cu „guvernul meu"? Însă ce se va întâmplă cu România? Aleşii nu ar trebui să uite de vorbele marelui Ion I. C. Brătianu, care iată cum s-a adresat parlamentarilor, în decembrie 1919: „Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoană dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi."

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

România, încotro?

Postat la: 11.12.2016 |

0

Peste 18.000.000 de români au ales ieri 332 de deputaţi şi 134 de senatori. Dintre care 42 vor fi din Bucureşti, dintr-un total de 6.477 de candidaţi. Adică, mai pe româneşte, mulţi veniţi, puţini aleşi. Însă, alegerile parlamentare din acest an au confirmat rolul deosebit de important pe care-l are primarul în atragerea oamenilor către secţiile de votare şi, totodată, în direcţionarea voturilor către un anumit partid.

Practic, primarul a devenit piua întâi în atragerea voturilor. Edilul ştie că dacă nu scoate un scor bun pentru partidul din care face parte are viaţă grea de acum încolo încă trei ani şi jumătate cât mai are mandat. De ce? Păi, e la mâna preşedintelului de Consiliu Judeţean, care, în majoritatea judeţelor, este şi liderul judeţean al partidului. Dacă primarul nu face ce i se spune de la judeţ, adio bani, adio ciolan, adio viaţă liniştită. Și la PSD se știe cel mai bine acest aspect pentru că are șefia în 31 de județe. În plus, de câţiva ani buni, s-a creat o nouă castă, cea a primarului latifundiar şi a primarului angajator.

În multe din judeţele de câmpiei şi chiar din zonele de deal cu viță de vie, primarul este Dumnezeuel zonei. El deţine suprafeţe mari de pământ sau le are în arendă pe care le lucrează cu ajutorul localnicilor. Dacă oamenii cu care primarul lucrează pământul nu votează cum le spune edilul, adio loc de muncă, adio bani pentru familie. Ei sunt primarii latifundiari care controlează voturile în zonă. Indiferent de partid, ei au mandatul asigurat. Aşa se întâmplă şi cu acei primari care deţin, direct sau prin intermediul familiei, firme cu mulţi angajaţi din localitate. Dacă angajaţii nu joacă cum le cânta edilul, rămân fără loc de muncă.

Winston Churchill spunea că "unii oameni schimbă partidele din cauza principiilor lor; alţii, datorită intereselor lor." În mod curios, cei care votează nu se simt responsabili de eşecul celor pe care i-au votat. De aceea, politicienii, asemenea scutecelor, trebuie să fie schimbaţi în mod regulat, din aceleaşi motive. Mâine, vor avea mulţi parlamentari noi, dar obiceiurile şi metehnele sistemului rămân tot cele vechi.

Singura dilemă a celui care a votat pe 11 decembrie 2016 este numele viitorului premier al României: Cioloş, Georgescu sau „premierul meu" cu „guvernul meu"? Însă ce se va întâmplă cu România? Aleşii nu ar trebui să uite de vorbele marelui Ion I. C. Brătianu, care iată cum s-a adresat parlamentarilor, în decembrie 1919: „Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoană dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi."

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE