ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Vin ai noştri, pleacă-ai noştri ...

Postat la: 06.10.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

Vin ai noştri, pleacă-ai noştri ...

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 va fi una totală diferită de ce cele care au avut loc până acum din cauza noii legi de finanţare a partidelor. Practic, prin noua lege posbilitatea de a cumpăra voturile prin cadouri electorale gen găleată, vestă, geacă, şapcă, tricou şi alte materiale electorale care atrăgeau alegătorii, a dispărut.

Noua lege a finanţării partidelor politice indică o limită privind donaţiile primite de un partid politic de la o persoană juridică într-un an de 400 de salarii de baza minime pe ţară, faţă de 500, cât prevedea vechea formă a legii. La ora actuală, salariul minim brut este de 1.250 de lei, ceea ce înseamnă că o persoană juridică poate dona anual 500.000 de lei, adică în jur de 110,000 de euro. Limita donaţiilor efectuate de persoane fizice a rămas de 200 de salarii de baza minime brute pe ţară, ceea ce reprezintă 250.000 de lei, adică în jur de 55.000 de euro. De asemenea, prevederea privind limita maximă a donaţiilor primite de un partid politic într-un an a rămas la 0,025% din PIB, însă a fost eliminat articolul care prevedea că această limită poate creşte în cazul în care în acelaşi an au loc două campanii electorale.

Dacă la capitolul donaţii legislaţia a rămas aproape neschimbată, la capitolul cheltuieli limitele maxime au fost scăzute drastic. În noua lege se prevede o limita maximă de 60 de salarii de bază minime brute pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau senator. Adică, fiecare candidat poate cheltui pentru campania sa electorală suma maximă de 75.000 de lei, reprezentând circa 17.000 de euro. În vechea lege din 2010 se prevede o limită maximă de 350 de salarii minime pentru fiecare candidat la funcţia de deputat, adică 437.500 de lei (circa 97.000 de euro) respectiv 500 de salarii minime pentru funcţia de senator (625.000 de lei, adică 139.000 de euro). Vechea lege nu specifica o limită de cheltuieli pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al României. Noua lege prevede o limită maximă de 20.000 de salarii minime brute pe ţară. Limita maximă pentru candidaţii la fotoliul de europarlamentar au fost coborâtă şi ea de la 2.500 de salarii minime la 750.

Practic, în campania electorală din acest an, fiecare deputat şi senator are dreptul să cheltuie 60 de salarii minime brute pe economie, adică remuneraţia pe cinci ani al unui sărac din România, în condiţiile în care, mandatul de parlamentar are durată de patru ani. A fi sărac în România înseamnă a trăi cu un venit lunar care nu asigură un minim de consum de produse alimentare şi non-alimentare (cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii publice de baza etc.). Pentru a determina cine este sărac şi cine nu, autorităţile publice folosesc un „prag al sărăciei", o anumită sumă de bani care reprezintă limita minimă cu care statul consideră că se poate trăi decent. Recent, Institutul Naţional de Statistică a furnizat date, din care reiese că un sfert dintre români trebuie să trăiască zilnic cu maxim 15 lei. Orice persoană care trăieşte cu un venit lunar mai mic decât pragul stabilit este considerată săracă.

În anul 2013, acest prag a fost calculat la 574,4 lei/lună la nivel individual, iar în 2014 la 600,4 lei/lună. Cu acest prag, rata sărăciei relative în 2013 se apropie de 18% din totalul populaţiei (însemnând aproximativ 3,5 milioane locuitori), iar în 2014 aceasta a fost 18,4%.. Pe aceeaşi idee, în 2013 pragul sărăciei absolute a fost stabilit la suma de 307,3 lei/lună pentru fiecare adult echivalent, iar rata sărăciei absolute a fost de 4,3 % din totalul populaţiei, ceea ce însemnă aproximativ 900.000 locuitori. Pensionarii sunt cei mai afectaţi dintre români, fiind categoria socială cea mai numeroasă aflată sub pragul sărăciei absolute. Din păcate, la ora actuală nimeni nu este preocupat să analizeze sărăcia absolută din România, iar de problemele pensionarilor îşi amintesc politicieni doar în campania electorală. Aşa că rămânem doar cu versurile lui Victor Socaciu - Vin ai noştri, pleacă-ai noştri, noi rămânem tot ca proștii!

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Vin ai noştri, pleacă-ai noştri ...

Postat la: 06.10.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 va fi una totală diferită de ce cele care au avut loc până acum din cauza noii legi de finanţare a partidelor. Practic, prin noua lege posbilitatea de a cumpăra voturile prin cadouri electorale gen găleată, vestă, geacă, şapcă, tricou şi alte materiale electorale care atrăgeau alegătorii, a dispărut.

Noua lege a finanţării partidelor politice indică o limită privind donaţiile primite de un partid politic de la o persoană juridică într-un an de 400 de salarii de baza minime pe ţară, faţă de 500, cât prevedea vechea formă a legii. La ora actuală, salariul minim brut este de 1.250 de lei, ceea ce înseamnă că o persoană juridică poate dona anual 500.000 de lei, adică în jur de 110,000 de euro. Limita donaţiilor efectuate de persoane fizice a rămas de 200 de salarii de baza minime brute pe ţară, ceea ce reprezintă 250.000 de lei, adică în jur de 55.000 de euro. De asemenea, prevederea privind limita maximă a donaţiilor primite de un partid politic într-un an a rămas la 0,025% din PIB, însă a fost eliminat articolul care prevedea că această limită poate creşte în cazul în care în acelaşi an au loc două campanii electorale.

Dacă la capitolul donaţii legislaţia a rămas aproape neschimbată, la capitolul cheltuieli limitele maxime au fost scăzute drastic. În noua lege se prevede o limita maximă de 60 de salarii de bază minime brute pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau senator. Adică, fiecare candidat poate cheltui pentru campania sa electorală suma maximă de 75.000 de lei, reprezentând circa 17.000 de euro. În vechea lege din 2010 se prevede o limită maximă de 350 de salarii minime pentru fiecare candidat la funcţia de deputat, adică 437.500 de lei (circa 97.000 de euro) respectiv 500 de salarii minime pentru funcţia de senator (625.000 de lei, adică 139.000 de euro). Vechea lege nu specifica o limită de cheltuieli pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al României. Noua lege prevede o limită maximă de 20.000 de salarii minime brute pe ţară. Limita maximă pentru candidaţii la fotoliul de europarlamentar au fost coborâtă şi ea de la 2.500 de salarii minime la 750.

Practic, în campania electorală din acest an, fiecare deputat şi senator are dreptul să cheltuie 60 de salarii minime brute pe economie, adică remuneraţia pe cinci ani al unui sărac din România, în condiţiile în care, mandatul de parlamentar are durată de patru ani. A fi sărac în România înseamnă a trăi cu un venit lunar care nu asigură un minim de consum de produse alimentare şi non-alimentare (cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii publice de baza etc.). Pentru a determina cine este sărac şi cine nu, autorităţile publice folosesc un „prag al sărăciei", o anumită sumă de bani care reprezintă limita minimă cu care statul consideră că se poate trăi decent. Recent, Institutul Naţional de Statistică a furnizat date, din care reiese că un sfert dintre români trebuie să trăiască zilnic cu maxim 15 lei. Orice persoană care trăieşte cu un venit lunar mai mic decât pragul stabilit este considerată săracă.

În anul 2013, acest prag a fost calculat la 574,4 lei/lună la nivel individual, iar în 2014 la 600,4 lei/lună. Cu acest prag, rata sărăciei relative în 2013 se apropie de 18% din totalul populaţiei (însemnând aproximativ 3,5 milioane locuitori), iar în 2014 aceasta a fost 18,4%.. Pe aceeaşi idee, în 2013 pragul sărăciei absolute a fost stabilit la suma de 307,3 lei/lună pentru fiecare adult echivalent, iar rata sărăciei absolute a fost de 4,3 % din totalul populaţiei, ceea ce însemnă aproximativ 900.000 locuitori. Pensionarii sunt cei mai afectaţi dintre români, fiind categoria socială cea mai numeroasă aflată sub pragul sărăciei absolute. Din păcate, la ora actuală nimeni nu este preocupat să analizeze sărăcia absolută din România, iar de problemele pensionarilor îşi amintesc politicieni doar în campania electorală. Aşa că rămânem doar cu versurile lui Victor Socaciu - Vin ai noştri, pleacă-ai noştri, noi rămânem tot ca proștii!

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE