• Tweet

Rusia ar fi gata să accepte implicarea europenilor în negocierile de pace cu Ucraina, anunță ministrul estonian de Externe. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, explică, pentru „Adevărul", ce ar schimba implicarea directă a UE în negocieri și de ce Putin ar fi de acord cu acest lucru.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, susține Rusia ar fi în acest moment dispusă să accepte ca Uniunea Europeană să se implice în negocierile pentru un acord în Ucraina. În opinia liderului estonian, Vladimir Putin vede participarea Europei la negocieri ca fiind în avantajul său.

„În esență, negocierile s-au încheiat în forma lor anterioară. Toată lumea înțelege acum că dorința lui Putin este de a atrage Europa în cadrul negocierilor", a declarat ministrul de Externe al Estoniei, pentru televiziunea ERR, citată de European Pravda.

Politologul Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH Zurich și are expertiză în politicile de securitate. În opinia sa, atitudinea Rusiei nu ar trebui să reprezinte neapărat o surpriză. Europa, la rândul ei, își dorește să se implice în discuțiile pentru un acord de pace și acționează în acest sens.

„Nu este de mirare, pentru că existau deja discuții în ultimele zile legate de desemnarea unui reprezentant, a unui înalt emisar european pentru negocierile de pace dintre Federația Rusă și Ucraina. Știm că existau cel puțin două nume care erau propuse pentru a fi emisar al Uniunii Europene: fie Angela Merkel, fie Mario Draghi. Deci, din punctul acesta de vedere, arată că există o discuție în marile capitale europene și legat de creșterea relevanței europene în aceste negocieri", spune Marius Ghincea.

De altfel, Uniunea Europeană a încercat în toți acești ani să prindă un loc la masa negocierilor pentru Ucraina. Doar că, până în prezent, Bruxelles-ul, dar și Parisul și Berlinul, s-au lovit de un refuz ferm, atât din partea Statelor Unite ale Americii, cât și din partea Rusiei. Între timp, însă, odată cu dezangajarea americană și cu anumite nuanțări venite de la Moscova, lucrurile sunt pe cale să se schimbe sau cel puțin apar elemente noi.

„Ar fi un lucru foarte important pentru că, pe de o parte, Uniunea Europeană a fost marginalizată în ultimul an de către administrația Trump și de către Moscova, care încercau cumva să ajungă la un acord peste capetele europenilor, prin relația bilaterală ruso-americană, și uneori chiar peste capetele ucrainenilor. Americanii au dovedit că nu sunt competenți și că sunt incapabili să ajungă la o soluție în războiul din Ucraina de unii singuri. Și, practic, cum a anunțat și Marco Rubio, partea americană pare mai degrabă decisă să se retragă din aceste negocieri, ceea ce oferă o oportunitate excelentă pentru europeni să joace un rol mult mai proeminent și să se asigure că interesele lor sunt luate în considerare mult mai serios în orice negociere, iar Ucraina beneficiază de sprijinul de care are nevoie și pe care îl merită în orice astfel de discuții", mai spune expertul.

În același timp, Rusia pare în prezent dispusă să treacă la negocieri, chiar dacă doar în termenii pe care a anunțat anterior că îi agreează.

„Ori și Vladimir Putin, dacă este adevărat ce auzim din aceste comentarii, este conștient că dacă vrea orice formă de pace - și suntem siguri că Vladimir Putin și Federația Rusă vor pace -, atunci vor trebui să ia în considerare și posibilitatea de a-i include pe europeni, care de altfel sunt principalii sprijinitori ai Ucrainei. În acest moment, tot armamentul occidental care ajunge în Ucraina este plătit de europeni, tot sprijinul macrofinanciar, bugetar al Kievului vine de la europeni, deci nu poți ignora actorul principal care susține efortul de război ucrainean, din punctul acesta de vedere. Este important să reținem că toate părțile vor pacea, doar că vor pacea în termeni diferiți. Rușii vor o pace rusească, europenii vor o pace justă pentru ucraineni, și ucrainenii vor o pace care să le garanteze atât suveranitatea, independența, dar și, pe cât se poate, integritatea teritorială. Și de aici o să fie complicat de ieșit pentru a se ajunge la un compromis; probabil că o să mai fie nevoie de luni, dacă nu de ani", explică Ghincea.

Acest lucru nu înseamnă automat că pacea este aproape sau că automat rușii și ucrainenii ar fi de acord să-și facă unii altora concesii. Lipsa de încredere reciprocă este una dintre principalele cauze pentru care obiectivul păcii rămâne mai degrabă unul îndepărtat.

„Întotdeauna este complicat, după cum am văzut și negocierile pe marginea blocării Strâmtorii Ormuz. Întotdeauna este complicat pentru că nu e vorba doar de termenii pe care trebuie să-i agreem, ci este vorba, în principal, de încredere. Pentru că părțile care semnează un acord de pace sau de încetare a focului trebuie să aibă încredere că acele condiții, acei termeni ai păcii din acord vor fi respectați. Pentru că degeaba semnezi niște hârtii dacă, în ziua următoare, rușii se trezesc și reîncep conflictul. Iar aici avem aceeași problemă pe care o avem și în Orientul Mijlociu: părțile aflate în conflict nu au încredere că cealaltă parte se va ține de cuvânt. Și, deci, asta îngreunează orice acord politico-diplomatic", punctează Marius Ghincea.

Până să ajungă la negocieri, Rusia și Occidentul continuă să se contreze într-un război al declarațiilor. Rusia a solicitat zile le trecute, inclusiv europenilor să-și retragă diplomații din Kiev, avertizând că vor urma lovituri puternice asupra capitalei Ucrainei. Rusia susține că amenințările privind noi atacuri asupra Kievului sunt o reacție la lovitura lansată de armata ucraineană asupra unor clădiri din orașul ocupat Starobilsk, în regiunea Lugansk.

România, „jucător" prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea"
Kremlinul a afirmat că ținta ar fi fost un colegiu pedagogic și că în urma atacului ar fi murit civili. În schimb, Statul Major al armatei ucrainene susține că obiectivul real a fost cartierul general al unității ruse „Rubikon", implicată în operațiuni cu drone.

În analiza apărută în presa internațională, noile amenințări ale Rusiei sunt descrise drept o tentativă de presiune psihologică asupra statelor occidentale și a corpului diplomatic internațional.

Potrivit evaluărilor occidentale, Kremlinul încearcă să obțină prin intimidare ceea ce nu a reușit pe front: izolarea Ucrainei și slăbirea sprijinului extern. Diplomați din peste 70 de state au participat recent, alături de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha, la o vizită în zonele din Kiev afectate de bombardamentele rusești, într-un gest de solidaritate față de Ucraina.

Mesajul transmis de aliații Kievului este că amenințările Kremlinului nu vor determina retragerea sprijinului politic și militar pentru Ucraina.