• Tweet

Cu un vârtej de avertismente lansate cu privire la un posibil război cu Rusia, în câțiva ani, membrii europeni ai NATO au început deja să pună bazele pentru apărare, în cazul în care trupele ruse ar pune piciorul pe teritoriul alianței.

„Rusia se pregătește pentru un război cu Occidentul", a declarat Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe, la sfârșitul lunii noiembrie.

Dar nu este probabil să fie un atac la scară largă pe teritoriul NATO, a avertizat șeful serviciilor de informații. Moscova ar putea opta pentru o incursiune limitată sau pentru a-și îmbunătăți tacticile de război hibrid pentru a sonda determinarea alianței, a spus Kahl.

NATO încearcă să se pregătească pentru ambele scenarii: un război total și tehnici mai puțin evidente menite să submineze stabilitatea în țările membre ale alianței.

„Există mai multe opțiuni pentru ca Rusia să testeze coeziunea alianței", inclusiv acapararea limitată de teritorii, fostul șef al Corpului Multinațional al NATO de Nord-Est cu sediul în nord-vestul Poloniei, generalul locotenent Jürgen-Joachim von Sandrart, a declarat pentru Newsweek chiar înainte de a-și părăsi postul în Noiembrie.

Urgența exprimată de înalți oficiali militari și politici este acum evidentă. Andrius Kubilius, comisarul Uniunii Europene pentru apărare, a declarat în septembrie că miniștrii apărării și comandanții NATO „sunt de acord că [președintele rus] Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru o confruntare cu NATO și UE în șase până la opt ani".

Serviciul de informații extern al Estoniei a avertizat în februarie că NATO „ar putea avea de-a face cu o armată masivă în stil sovietic în următorul deceniu" dacă Rusia își reformează cu succes armata. Armata ar fi „inferioară din punct de vedere tehnologic" forțelor NATO în alte domenii decât războiul electronic și loviturile la distanță lungă, a spus serviciul, dar „potențialul său militar ar fi semnificativ".

„Dacă luăm în serios aceste evaluări, atunci acesta este momentul să ne pregătim în mod corespunzător și timpul este scurt", a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, agenției de presă Reuters. „Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide și ambițioase".

Principalul catalizator este invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la politicile de nealiniere de lungă durată și să se alăture NATO, prelungind granița Rusiei cu alianța.

În Europa, NATO se străduiește acum pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare cu peste două procente din PIB solicitate - dar neaplicate - de către alianță. Multe țări au rămas din punct de vedere istoric cu mult sub acest punct de referință în deceniile de la sfârșitul Războiului Rece.

Dar vremurile se schimbă. Națiunile europene s-au angajat să atingă sau să depășească ținta, iar oficialii și experții se așteaptă în general ca viitoarea administrație a președintelui ales Donald Trump să dubleze presiunile asupra Europei pentru a crește în continuare cheltuielile militare.

Țările care șerpuiesc de-a lungul flancului estic al NATO sunt mult înainte. Rămâne totuși de văzut cât de repede va putea Europa să-și ridice cheltuielile și să susțină companiile care produc mai multe echipamente. Un înalt oficial militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat la sfârșitul lunii noiembrie că industria militară „trebuie să fie pregătită pentru un scenariu de război și să își ajusteze liniile de producție și distribuție în consecință".

„Deși armata poate fi cea care câștigă bătăliile, economiile sunt cele care câștigă războaiele",a spus Bauer.

Deja există semne vizibile de pregătire în întreaga Europă, chiar stridente în țările cele mai apropiate de granițele Rusiei.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat în iulie că NATO „nu este pregătită acum" pentru un posibil război cu Rusia, dar că „va fi gata" în viitor.

„Ei se pregătesc deja pentru un conflict cu Federația Rusă și se pregătesc mult mai repede decât și-ar dori unii oameni să vadă, în toate sensurile", a declarat el televiziunii sârbe, a relatat presa de stat rusă.

"Știm acest lucru din pregătirile militare. Știm cum sunt conduse. Și vreau să vă spun că se pregătesc pentru un conflict militar", a spus Vučić.

Germania a început să elaboreze planuri pentru modul în care Berlinul ar proteja clădirile și instalațiile importante în cazul unui atac și modul în care Germania ar fi un canal pentru sute de mii de soldați care să se îndrepte spre est în Europa, a scris cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung în noiembrie.

Prima schiță a documentului de strategie, intitulată „Operationsplan Deutschland", are 1.000 de pagini, a relatat ziarul.

Cele trei state baltice Letonia, Lituania și Estonia au semnat un acord în luna ianuarie a acestui an pentru a consolida protecția de-a lungul granițelor lor terestre cu Rusia și Belarus.

Belarus este un aliat cheie al Rusiei, iar Kremlinul a folosit teritoriul belarus pentru a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Țara leagă și Rusia de exclava sa izolată Kaliningrad, cuprinsă între membrii NATO Polonia și Lituania.

„Depunem acest efort pentru ca oamenii din Estonia să se simtă în siguranță, dar dacă ar apărea cel mai mic risc, am fi pregătiți mai prompt pentru diverse evoluții", a declarat ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur.

Tallinnul a spus că va exista o „rețea de buncăre, de puncte de sprijin și de linii de distribuție" de-a lungul graniței.

Ministerul lituanian al apărării a declarat la începutul lunii septembrie că a „instalat o blocadă" pe și în apropierea podului din Panemunė, așezarea de graniță letonă care leagă țara NATO de Kaliningrad.

Vilnius a spus că a plasat mine și alte elemente de apărare, precum dinți de dragon, împotriva tancurilor și vehiculelor blindate.

Dinții de dragon sunt blocuri de beton folosite pentru a opri avansurile tancurilor și pentru a împiedica infanteria mecanizată să câștige teren. Acest tip de fortificație antitanc a împânzit Ucraina.

„Acesta este un pas de precauție pentru a asigura o apărare mai eficientă", a spus guvernul Lituaniei.

Vecina de nord a Lituaniei, Letonia, a pus în aplicare sisteme de apărare similare. Guvernul leton a declarat că aproximativ 303 de milioane de euro (318 de milioane de dolari) vor fi direcționate spre construirea apărării la granița sa de est cu Rusia, pe parcursul a cinci ani. Vor exista avanposturi pentru personalul de sprijin, structuri întărite, tranșee antitanc și depozite de pentru muniții și mine, a spus Riga.

„Vom fi capabili să încetinim și să blocăm mișcarea potențialilor agresori mai eficient", a declarat ministrul leton al apărării, Andris Sprūds, în ianuarie.

În iulie, Riga a declarat că obstacolele concepute pentru a împiedica mișcările militare sunt acum „procurate și transportate în zone de depozitare temporară de lângă granița de est a Letoniei". Rusia se află la est de Letonia.

Radiodifuzorul ERR din Estonia a raportat în octombrie că armata letonă a testat barierele care alcătuiesc linia de apărare baltică, inclusiv dinții de dragon.

Kaspars Lazdinš, de la forțele armate letone, a spus că armata a folosit un tanc T-55 pentru a „simula condiții similare cu cele pe care le-ar putea prezenta vecinii noștri estici". T-55 este un tanc de luptă principal din epoca sovietică.

„Barierele antitanc au rezistat bine", a spus Lazdinš pentru postul de televiziune, adăugând: „Blocurile de beton au protejat cu succes oamenii și infrastructura de trageri".

Mai la sud, spre Kaliningrad și Belarus, Polonia a început construcția a ceea ce a numit „Scutul său de Est", la un cost de peste 2,5 miliarde de dolari, descris de Varșovia drept „cea mai mare operațiune de întărire a graniței de est a Poloniei, flancul estic al NATO, din 1945."

Premierul polonez Donald Tusk a vizitat în weekend granița poloneză cu Kaliningrad pentru a inspecta fortificațiile care se construiesc pe teritoriul țării.

„Investițiile Poloniei au reprezentat o combinație de consolidare atât a capacităților defensive, cât și a capacităților ofensive, menite să descurajeze Rusia, să o convingă că niciun atac nu va reuși să-și atingă obiectivele și va avea un preț foarte mare", a declarat William Freer, cercetător de securitate la think tank-ul din Marea Britanie Council on Geostrategy.

„Fortificațiile „East Shield" din Polonia se bazează pe lecțiile luptei din Ucraina, care au arătat cât de greu este să înaintezi printr-o apărare puternică", a declarat Freer pentru Newsweek. „În combinație cu fortificațiile tradiționale, cum ar fi dinții de dragon, East Shield va folosi o suită de sisteme de luptă electronică și de supraveghere".

Pregătirile nu sunt doar militare, sunt și civile. La mijlocul lunii noiembrie, cel mai nou membru al NATO, Suedia, a publicat o broșură despre care spunea că i-a ajutat pe rezidenții țării să „învețe cum să se pregătească și să acționeze în caz de criză sau război". Broșura subliniază ce ar însemna o stare de alertă crescută, modul în care fiecare locuitor s-ar implica într-un efort de război și cum sună diferite sirene.

„Nivelurile amenințărilor militare sunt în creștere", îi avertizează prospectul pe cetățenii țării scandinave. „Trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu - un atac armat asupra Suediei".

Norvegia, de asemenea, a publicat un pliant despre cum să se abordeze „vremea extremă, pandemiile, accidentele, sabotajele și, în cel mai rău caz, actele de război".

Finlanda are ghiduri disponibile public despre cum se pregătește pentru „cea mai mare amenințare posibilă, războiul".

În țările baltice, Agnė Bilotaitė, ministrul de interne al Lituaniei, a declarat în septembrie că fiecare dintre autoritățile locale ale țării trebuie să întocmească rapid planuri de evacuare care sunt „gata" să fie puse în mișcare.

„Este important de menționat că suntem în prim-plan, așa că astăzi, apărarea civilă a devenit o prioritate pe agenda noastră", a spus Bilotaitė. Ministrul lituanian a cerut țărilor vecine să facă același lucru.

Ministrul leton de interne, Rihards Kozlovskis, a declarat în septembrie că statul baltic are aproximativ 5.000 de clădiri subterane pe care Riga speră să le aibă „gata pentru a fi folosite ca adăposturi până în noiembrie".

Bilotaitė a declarat în octombrie că Vilnius va cheltui 12 miliarde de euro în 2025 pentru instalarea și modernizarea adăposturilor.

„Dacă este necesar, am putea adăposti două orașe precum Vilnius în subteran", a declarat primarul din Vilnius, Valdas Benkunskas, în declarațiile preluate de presa națională.

Guvernul Germaniei a spus, de asemenea, că întocmește o listă de adăposturi anti-bombe care vor fi disponibile cetățenilor, pentru a vedea unde este cel mai apropiat adăpost.

În ianuarie, statele baltice au subliniat, de asemenea, nevoia pe care au simțit-o de a construi apărarea antiaeriană NATO pe flancul estic, potrivit unui raport al guvernului leton.

Ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a declarat în noiembrie că Budapesta va instala un sistem de apărare aeriană în regiunea de nord-est a țării.

„Încă avem încredere că va fi pace cât mai curând posibil, prin diplomație, în loc de o soluție militară", a spus Szalay-Bobrovniczky într-o postare video. „Cu toate acestea, pentru a ne pregăti pentru toate posibilitățile, am comandat instalarea în nord-est a unor sisteme de control aerian și de apărare aeriană achiziționate recent și a capabilităților construite pe ele".

Europa are o penurie cronică de apărare antiaeriană, deși oficialii militari și politici au evitat să dea.

În timp ce Polonia, statele baltice, Finlanda și Suedia, precum și România, care se învecinează cu vestul Ucrainei, și-au sporit semnificativ investițiile în apărare, Europa de Vest rămâne în urmă.

„Nu este o coincidență că cele mai mari creșteri ale cheltuielilor pentru apărare în NATO vin de la țările cele mai apropiate de Rusia", a spus Freer. „În spatele flancului estic al NATO, alți aliați acționează cu mai puțină urgență și s-au dovedit mult mai puțin dispuși să-și crească investițiile la același nivel".

Amiralul Sir Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice, a recunoscut în noiembrie că Regatul Unit se află într-o poziție „puțin mai slabă" decât multe țări mai apropiate de teritoriul Rusiei.

„Nu avem unele dintre aspectele civile sau aspectele de planificare pe care alte țări din NATO le au ca parte a tradițiilor lor", a spus Radakin.

Regatul Unit s-a angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB. Franța este pe cale să atingă ținta NATO de 2% în acest an, la fel ca Germania.

Cheltuielile pentru apărare ale Estoniei se situează la aproximativ 3,4% din PIB, cu intenții de a crește acest procent la 3,7% până în 2026. Lituania a declarat în martie că va crește cheltuielile pentru apărare la 3% din 2025, iar ministrul său al apărării a sugerat și atingerea a 4%, pentru finanțarea de noi apărări antiaeriene pe rază lungă de acțiune și alte echipamente. Polonia a spus că va cheltui 5% din PIB pentru armată în 2025.

Țările din Europa de Vest fac „câțiva pași semnificativi", a adăugat Freer. Țările din alianță analizează cum să îmbunătățească capacitățile integrate de apărare antiaeriană și antirachetă ale NATO, învățând lecții din invadarea Ucrainei de către Rusia.

Articol de Ellie Cook, publicat de revista Newsweek