• Tweet

Armata israeliană a lovit miercuri ținte în Fâșia Gaza, după ce a ocupat principalul punct de trecere a frontierei cu Egiptul, la Rafah. Cu o zi înainte Israelul refuzase o propunere de încetare a focului acceptată de Hamas, care includea o retragere a Israelului din teritoriu și un schimb de ostatici și prizonieri palestinieni. Statul israelian afirmă însă că vrea să continue negocierile. France 24 trece în revistă motivele blocajului.

Este acesta ultimul pas înainte de o operațiune israeliană de mare anvergură în Rafah? Sau o modalitate de a face Hamas să cedeze, odată pentru totdeauna, în problema ostaticilor?

Armata israeliană a efectuat lovituri miercuri, 8 mai, împotriva orașului palestinian supraaglomerat Rafah, după ce a preluat controlul punctului de trecere dintre Egipt și sudul Fâşiei Gaza, principala poartă de acces pentru livrarea de ajutor umanitar în enclavă. Aproximativ 1,4 milioane de locuitori din Gaza trăiesc înghesuiți în Rafah, a cărui populație a crescut de șase ori de la începutul ofensivei israeliene din Gaza din 13 octombrie, ca răspuns la atacurile ucigaşe ale Hamas pe teritoriul israelian, relatează France 24 citat de Rador Radio România.

De săptămâni întregi aliații Israelului, în frunte cu Statele Unite, încearcă să convingă statul israelian să renunțe la planul său de ofensivă terestră de mare anvergură la Rafah, invocând riscul unei noi catastrofe umanitare. În ciuda presiunilor internaționale, Israelul a respins pe 7 mai o propunere de încetare a focului negociată la Cairo și acceptată de Hamas [Afirmația aceasta dezinformează prin omisiune. Hamas a luat practic ultima propunere acceptată de Israel și respinsă de ea, a modificat-o și a anunțat public că și-a acceptat propria contraofertă. Israelul, necunoscând măcar conținutul modificărilor, a fost obligat s-o respingă automat până la examinarea noilor termeni - n.red.]. Un acord care prevedea totuși un schimb între prizonierii palestinieni deținuți de Israel și ostatici deţinuţi de mișcarea islamistă palestiniană, ale căror familii cer cu ardoare eliberarea lor.

Luni seara Hamas a anunțat mediatorii din Qatar și Egipt că a acceptat propunerea de armistițiu în Fâșia Gaza. Această aprobare a provocat reacții puternice în enclava palestiniană și în special în Khan Younes, unde tinerii din Gaza s-au adunat în stradă pentru a-și exprima bucuria. Speranțe năruite rapid de cabinetul israelian. Biroul premierului a afirmat că această propunere este "departe de cerinţele israeliene", în timp ce a anunțat trimiterea unei delegații "la mediere pentru a epuiza posibilitățile de a ajunge la un acord" de armistițiu.

Potrivit Hamas, această propunere este un acord în trei faze, cu o durată de 42 de zile fiecare, cuprinzând o retragere israeliană completă din Fâșia Gaza, întoarcerea persoanelor strămutate și un schimb de ostatici, dintre care 132 sunt încă ținuți în Gaza, contra unor prizonieri palestinieni deținuți de Israel, cu scopul final de a obține o "încetare permanentă a focului".

Oferta Hamas cuprinde eliberarea a 33 de ostatici, "vii sau morți", câte trei pe săptămână, în timp ce Israelul cere eliberarea a 33 de ostatici vii, câte trei la fiecare trei zile, a indicat ziarul israelian "Haaretz".

"Întregul cabinet de război israelian a respins cele mai recente propuneri ale Hamas, declarând că aceste condiții pentru eliberarea treptată a ostaticilor nu sunt acceptabile", a declarat pentru "France 24" Marc Lefèvre, purtătorul de cuvânt al mișcării Peace Now, o asociație franceză apropiată de mișcarea israeliană Shalom Archav, care militează pentru o soluție cu două state.

"Propunerea Hamas urmărea să torpileze intrarea forțelor noastre în Rafah", a reacţionat Benjamin Netanyahu într-o declarație video, numind controlul punctului de trecere cu Egiptul "o etapă foarte importantă către distrugerea capacităților militare rămase ale Hamas" și în special "a celor patru batalioane teroriste" prezente în această zonă.

Pe lângă modalităţile de eliberare a ostaticilor, celălalt obstacol major se referă la natura însăși a cererii Hamas: o încetare a focului și nu un armistițiu. Pentru că mișcarea islamistă palestiniană afirmă că acest acord trebuie să permită o încetare de durată a ostilităților. O condiție care contravine obiectivului inițial susţinut de Benjamin Netanyahu, pur şi simplu distrugerea Hamas.

În opinia premierului israelian, menținerea presiunii militare asupra Hamas este esențială pentru a permite întoarcerea ostaticilor israelieni. O strategie contraproductivă, conform lui Oliver McTernan, directorul organizației britanice Forward Thinking, specialist în mediere.

"Aceste presiuni tind să întărească rezistența și reprezintă un mare pericol pentru viața ostaticilor (...) Fără o încetare a focului, este imposibil să li se garanteze securitatea, să se asigure că se pot reuni și să permită întoarcerea lor", deplânge el.

Marți, Hamas a anunțat moartea unui ostatic din cauza rănilor legate de bombardamentele israeliene. În propria sa țară, abordarea lui Benjamin Netanyahu este departe de a fi susţinută unanim. De luni de zile au loc demonstrații pentru a cere întoarcerea imediată a israelienilor reținuți din 7 octombrie de Hamas.

Marți, familiile ostaticilor s-au reunit din nou la Tel Aviv și Ierusalim. Unii dintre acești protestatari i-au cerut primului ministru să accepte acordul de încetare a focului propus pentru a pune capăt așteptării lor.

"Suntem gata să facem compromisuri pentru a aduce înapoi ostaticii, dar dacă nu avem de ales, vom intensifica operațiunea în toată Fâșia - în sud, în centru și în nord", a spus ministrul apărării, Yoav Gallant.

În spatele acestor declarații, cabinetul de război israelian înființat de Benjamin Netanyahu la 11 octombrie 2023 pentru a gestiona atacul Hamas împotriva Israelului rămâne în favoarea unei linii dure împotriva Hamas. Acesta este în special cazul a doi dintre cei mai extremişti membri ai săi: Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor, și Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, apărători fervenți ai ofensivei de mare anvergură la Rafah.

Miercuri, Statele Unite, primul partener militar al Israelului, au crescut și ele presiunea împotriva guvernului Netanyahu, anunțând suspendarea livrărilor de muniție și bombe din cauza "îngrijorărilor" legate de Rafah. În urmă cu o lună Washingtonul a autorizat transferul a mai multor miliarde de dolari în echipamente militare către Israel, exprimându-și public opoziția față de ofensiva terestră planificată în această zonă.

Pentru politologul Pascal Boniface, Israelul se află astăzi "la răscruce de drumuri". "Benjamin Netanyahu este blocat între presiunea foarte puternică din partea aliatului său american, care îi cere să nu efectueze această operațiune la Rafah, și presiunea celor doi aliați extremiști ai săi, Smotrich și Ben-Gvir, care amenință să părăsească guvernul, provocând căderea cabinetului. Ar fi atunci noi alegeri și Benjamin Netanyahu ar pierde puterea", analizează directorul și fondatorul Iris (Institutul de Relații Internaționale și Strategice). "Suntem aici și nu știm ce opțiune va alege prim-ministrul", conchide el.

Potrivit unui sondaj recent al canalului israelian 12, 58% dintre israelieni sunt în favoarea demisiei imediate a premierului Benjamin Netanyahu. În cazul alegerilor anticipate, partidul rivalului său Benny Gantz ar câștiga în Parlament, potrivit aceluiași studiu, cu mult înaintea Likud-ului lui Benjamin Netanyahu.