Planul secret al Kremlinului devoalat de The New York Times. "Putin a ordonat distrugerea NATO și a UE din interior"

Postat la: 15.08.2026 |

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat serviciilor sale de informații și armatei să acționeze pentru distrugerea NATO și a Uniunii Europene din interior pe parcursul anului 2026, Republica Moldova devenind o țintă prioritară în strategia de destabilizare a Kremlinului, conform unui raport exploziv publicat vineri, 14 august, de publicația The New York Times.

Informațiile se bazează pe datele colectate de oficiali din două țări, familiarizați cu o întâlnire secretă de la Moscova din decembrie 2025, avertizând că Rusia urmărește o strategie agresivă pe cel puțin două fronturi majore.

Incursiuni limitate pe flancul estic și testarea rezoluției NATO

Serviciile de informații din Statele Unite au evaluat că Moscova ar putea încerca să testeze hotărârea și reacția NATO chiar în această toamnă, prin intermediul unui atac militar limitat asupra unui stat membru al Alianței.

„Scenariile posibile variază de la atacuri cibernetice și sabotaj până la operațiuni care implică grupuri armate neidentificate sau o incursiune limitată într-o țară NATO de pe flancul estic al alianței", informează The New York Times.

În timp ce armata rusă presează pe frontul vestic, Republica Moldova oferă Kremlinului o rută alternativă și mult mai vulnerabilă pentru a bloca și destabiliza complet arhitectura de securitate a Europei.

Miza strategică a Chișinăului și coridorul terestru spre Transnistria

Oficialii din serviciile occidentale de spionaj au confirmat pentru The New York Times că, în timp ce cucerirea totală a Ucrainei rămâne prioritatea absolută a lui Putin, preluarea controlului asupra Republicii Moldova reprezintă al doilea mare obiectiv strategic:

„Scopul strategic al Moscovei, potrivit oficialilor, depășește influența politică de la Chișinău. Se crede că Putin dorește în continuare să pună mâna pe sudul Ucrainei și să creeze un coridor terestru care să conecteze Rusia de Moldova."

O asemenea mișcare ar plasa statul dintre Ucraina și România într-o poziție de izolare totală. De altfel, Moscova deține deja o poziție militară avansată pe teritoriu prin trupele staționate ilegal în regiunea separatistă Transnistria, oferind o platformă ideală de presiune la mică distanță de Chișinău și de flancul estic al NATO.

Pârghiile de sabotaj energetic și teroarea atacurilor hibride

Rusia nu are nevoie de o invazie militară clasică pentru a îngenunchea Chișinăul, folosindu-se deja de vulnerabilitățile de infrastructură ale țării. Un atac rusesc din martie asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene a provocat o poluare masivă pe râul Nistru, în timp ce loviturile asupra liniilor de înaltă tensiune au lăsat temporar Moldova fără energie, demonstrând dependența totală a rețelei locale de războiul din vecini.

Presiunea este dublată prin atacuri informaționale zilnice, generalul german Carsten Breuer avertizând că Rusia desfășoară deja operațiuni hibride intense pe tot flancul estic. Situația a determinat Polonia și statele baltice să sporească paza la obiectivele critice, de teama unui atac sub steag fals.

Un oficial de informații din regiunea baltică a declarat pentru Reuters că o astfel de operațiune ar putea fi concepută mai puțin pentru a provoca daune fizice, cât pentru a crea haos politic în interiorul NATO - obligând Washingtonul și capitalele europene să dezbată dacă Rusia a fost responsabilă și dacă alianța ar trebui să răspundă.