• Tweet

O amplă operațiune internațională împotriva criminalității informatice a ajuns în România, unde un tânăr de 24 de ani a fost reținut de procurorii DIICOT, fiind suspectat că ar fi făcut parte din gruparea transfrontalieră KillSec. Patru percheziții au avut loc în București și Vaslui, simultan cu acțiuni desfășurate în mai multe state europene.

Operațiunea KillSwitch a vizat aproximativ 1.000 de atacuri informatice la nivel mondial, iar autoritățile au preluat controlul asupra site-ului KillSec și au securizat cel puțin 110 terabytes de date, potrivit informațiilor transmise de Poliția Română.

Ancheta internațională reunește autorități judiciare și de aplicare a legii din Germania, Belgia, Finlanda, Grecia, Spania, Elveția, Regatul Unit, Statele Unite și România, cu sprijinul Europol și Eurojust.

Acțiunea lovește o grupare cunoscută în lumea criminalității cibernetice. Surse specializate au documentat sute de victime revendicate de KillSec, grupare care a evoluat de la atacuri de tip hacktivist și furt de date către operațiuni ransomware. Operațiunea desfășurată în această săptămână a dus la confiscarea infrastructurii sale online.

În România, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și procurorii DIICOT - Structura Centrală au pus în aplicare, pe 30 septembrie, patru mandate de percheziție domiciliară în București și județul Vaslui.

Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și șantaj.

În urma perchezițiilor au fost găsite și ridicate dispozitive de stocare a datelor.

Procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a unui tânăr de 24 de ani, iar joi au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit anchetatorilor români, tânărul de 24 de ani ar fi acționat, începând din octombrie 2023, alături de alți membri ai unui grup infracțional organizat transfrontalier denumit generic KillSec.

Scopul ar fi fost obținerea de bani prin furtul de date informatice și vânzarea acestora unor terți interesați.

Membrii grupării ar fi construit o infrastructură tehnică destinată accesării și transferului neautorizat de date și ar fi configurat succesiv servere de comandă și control găzduite de un furnizor global de cloud computing.

Pentru a-și ascunde identitatea reală și, în același timp, pentru a putea fi recunoscuți în mediul infracțional online, suspecții și-ar fi creat aliasuri și ar fi comunicat prin intermediul unor canale criptate.

Modul de operare descris de anchetatori era construit în mai multe etape.

Membrii KillSec ar fi căutat mai întâi vulnerabilități în sistemele informatice ale potențialelor victime. În alte cazuri, ar fi cumpărat de pe Darknet credențiale de acces scoase la vânzare.

Cu ajutorul vulnerabilităților sau al datelor de autentificare obținute, aceștia ar fi pătruns ilegal în sistemele vizate și ar fi exfiltrat informații.

Urma apoi etapa de șantaj.

Victimele ar fi fost contactate și amenințate că, dacă nu achită o răscumpărare în criptomonede, informațiile furate vor fi publicate pe internet sau vândute altor grupări de criminalitate informatică.

Pentru a demonstra că amenințarea era reală, atacatorii le-ar fi trimis victimelor mostre din propriile date sau le-ar fi indicat linkuri unde o parte dintre informații fuseseră deja publicate.

Dimensiunea internațională a grupării a determinat autoritățile să constituie o structură comună de anchetă.

În decembrie 2025, sub egida Eurojust, România și Belgia au încheiat acordul pentru constituirea unei echipe comune de investigație. Ulterior, Grecia și Germania s-ar fi alăturat acesteia.

Operațiunile din România au fost desfășurate simultan cu acțiuni în Belgia, Germania și Grecia, dar și în Spania, Regatul Unit și Finlanda, cu participarea autorităților din Statele Unite.

Ofițeri români au participat inclusiv la activitățile desfășurate în Grecia, în cadrul cooperării polițienești internaționale.

Europol a avut, la rândul său, un rol în centralizarea informațiilor obținute în mai multe state. Centrul European pentru Criminalitate Cibernetică a realizat rapoarte privind activitatea grupării, a pus investigatorii în legătură cu parteneri din sectorul privat și a oferit asistență specializată pentru urmărirea criptomonedelor și examinarea probelor digitale.

Două companii private de securitate cibernetică au sprijinit, de asemenea, investigația.

Anvergura cazului este indicată de bilanțul comunicat de autorități.

Operațiunea KillSwitch a vizat aproximativ 1.000 de atacuri informatice la nivel mondial.

Surse specializate în securitate cibernetică arată că KillSec a revendicat sute de victime și că, după originile sale de grupare hacktivistă, s-a orientat către ransomware și furtul de date. O bază de date independentă care urmărește activitatea grupărilor ransomware înregistra 286 de victime asociate KillSec și prezența victimelor în aproximativ 50 de țări.

Presa specializată din Franța relatează, la rândul său, că autoritățile germane au avut un rol central în ofensiva împotriva KillSec, operațiunea fiind coordonată cu Eurojust și Europol și beneficiind de cooperare internațională.

Una dintre cele mai importante lovituri a vizat chiar infrastructura online folosită de grupare.

La 30 septembrie, instituțiile de aplicare a legii au preluat controlul asupra site-ului KillSec, iar cel puțin 110 terabytes de date au fost securizate pentru a împiedica accesarea lor neautorizată în continuare, potrivit datelor comunicate de Poliția Română.

Sursele specializate în securitate cibernetică au confirmat separat confiscarea infrastructurii KillSec în cadrul operațiunii denumite KillSwitch.

Acțiunea reprezintă astfel o intervenție coordonată nu doar împotriva persoanelor suspectate că ar fi participat la atacuri, ci și împotriva infrastructurii tehnice care permitea funcționarea grupării.

În România, ancheta continuă sub coordonarea DIICOT - Structura Centrală.

Persoana reținută beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege.