• Tweet

Peste 100 de lupi trăiesc în pădurile din jurul celor șase orașe din Valea Jiului. Unele animale sălbatice au ajuns pe străzi, iar localnicii se tem că vor fi atacați. În ultimele luni, comunitățile din regiunea minieră au fost alertate frecvent de autorități cu privire la prezența urșilor.

După urși, a venit rândul lupilor să amenințe liniștea orașelor miniere din Valea Jiului. Regiunea din sudul județului Hunedoara, aflată la poalele munților Parâng, Retezat, Vâlcan și Șureanu și locuită din timpuri străvechi de crescători de animale, s-a reîntors treptat, în ultimele trei decenii, la traiul patriarhal pentru care era cunoscută până în urmă cu aproape două secole, înaintea deschiderii primelor mine de cărbune.

Exploatările miniere deschise începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au transformat Valea Jiului într-una dintre cele mai urbanizate zone din România. Cele șase orașe miniere (Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani) s-au extins treptat, mai ales în perioada comunistă, cu cartiere de blocuri înghesuite pe văile celor două Jiuri, care se unesc la Livezeni, în jurul minelor în care, în anii '90, lucrau peste 40.000 de oameni.

Orașele muncitorești și așezările rurale din jurul lor, locuite de „momârlani" (băștinașii Văii Jiului), aveau atunci o populație de peste 150.000 de locuitori, iar cea mai mare parte a forței de muncă locale era angajată în minerit, la cele zece exploatări carbonifere din zonă. Minele de cărbune au fost închise pe rând după 1990, iar multe dintre familiile foștilor mineri au părăsit Valea Jiului. În prezent, mai puțin de 2.000 de localnici lucrează în minerit.

Populația Văii Jiului a scăzut treptat, ajungând în prezent la aproximativ 100.000 de locuitori, iar natura și-a intrat în drepturi, acoperind, în mai multe locuri, rămășițele industriale. Fostele zone miniere, întinse pe sute de hectare și rămase în afara circuitului economic, au „înverzit", însă nu numai vegetația a câștigat teren în Valea Jiului.

De câțiva ani, urșii au devenit o problemă pentru comunitățile care trăiesc la marginea orașelor, iar frecvența alertelor cu privire la aceste animale sălbatice a crescut, mai ales în ultimele luni. Aproape zilnic, în câte un oraș al Văii Jiului, oamenii sunt atenționați prin sistemul RO-Alert cu privire la prezența urșilor pe străzi sau în apropierea zonelor locuite.

În județul Hunedoara trăiesc aproape 1.100 de urși, potrivit estimărilor Direcției Județene de Protecție a Mediului Hunedoara, mulți dintre ei cutreierând pădurile din jurul Văii Jiului, aflate parțial pe teritoriul Parcului Național Retezat, al Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina și al Parcului Național Defileul Jiului.

„Am venit la grădină și am găsit dezastru, după ce ne-au invadat urșii. La pădure, la fel, la munte, la fel. Peste câteva zile aduc în grajd animalele. Cu ce curaj vin eu la ele la 6 dimineața? Sau să le las aici peste noapte? De 10 ani am plantat pomii. Toți sunt rupți acum, fructele pe jos. Ne terorizează urșii", s-a plâns Ioan Evesc, un localnic din Petroșani, citat de Cronica de Hunedoara.

Bărbatul locuiește în cartierul Slătinioara, unde casele sunt înșirate de-a lungul străzii care urcă spre Parâng. Alți locuitori ai Petroșaniului, Petrilei, Vulcanului și Lupeniului au reclamat și ei întâlnirile nedorite cu urșii, în special în zonele mărginașe de case, cu livezi, grădini și mici ferme de animale, care au aspectul unei „zone tampon" între sălbăticia munților și cartierele de blocuri.

Adesea, mai ales noaptea, animalele sălbatice nu s-au mai oprit în gospodăriile izolate, ci au putut fi observate chiar și în zonele centrale.

Locuitorii orașelor din regiunea minelor de cărbune s-au obișnuit cu alertele frecvente cu privire la prezența urșilor în localități, însă în ultimele luni au avut de înfruntat noi provocări. După urși, a venit rândul lupilor să tulbure liniștea în care s-au afundat treptat orașele miniere.

Sunt peste 100 de lupi în pădurile din Valea Jiului, iar numărul dosarelor de despăgubire pentru pagubele provocate de atacurile lor a ajuns la peste 50 în 2026.

„Pe cele șase fonduri cinegetice din Valea Jiului, respectiv Parâng, Bănița, Șiglău, Vulcan, Petroșani și Voievodul, din inventarul efectuat în această primăvară rezultă că sunt circa 174 de urși, 103 lupi, 44 de râși și 49 de pisici sălbatice. Pe județ, avem 1.077 de urși, 660 de lupi, 273 de râși și 538 de pisici sălbatice. Avem zeci de cazuri despăgubite, proprietari care primesc bani că le-au fost ucise animalele domestice: cai, oi, găini, vaci și așa mai departe", declara recent Georgeta Barabaș, șefa Direcției Județene de Protecție a Mediului Hunedoara, potrivit publicației Cronica de Hunedoara.

Față de anul 2025, numărul urșilor a crescut ușor, cu aproximativ cinci la sută, în timp ce populația de lupi s-a mărit cu 13 la sută, arată datele DJPM Hunedoara.

Recent, unii localnici din Valea Jiului s-au plâns că au observat haite de lupi mișunând în împrejurimile gospodăriilor lor. Alte animale sălbatice au fost filmate recent pe o stradă din Petrila, iar localnicii au chemat Poliția în ajutor.

Într-o înregistrare realizată de camerele de supraveghere din Petrila în luna august și publicată pe rețelele de socializare, poate fi observat un lup care atacă și ucide mai mulți câini pe o stradă din oraș. Mai recent, în zona Cimpa a Petrilei, lupii au atacat câini, dar și oi și păsări din gospodăriile oamenilor.

Vasile Jurca, primarul orașului Petrila, afirma că lupii sunt ocrotiți de lege, iar autoritățile nu au la dispoziție metode legale de capturare a acestora.

Nici animalele sălbatice nu au fost ferite de atacurile lupilor. În 2022, un cerb care încercase să scape de o haită de lupi a murit după ce a sărit în râul Jiu. Fusese salvat inițial de pompieri, dar rănile cauzate de căderea de la înălțime au dus la decizia veterinarilor de a-l eutanasia.

În România, Munții Carpați adăpostesc una dintre cele mai numeroase populații de lupi din Europa, numărul lor fiind estimat la 2.500-3.000 de animale, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2023.

Populația de lupi a ajuns în pericol în secolul XX, din cauza vânătorii și a temerilor românilor, care au încurajat acțiunile de exterminare a acestor animale. Situația lor s-a ameliorat după 1990, când au intrat sub protecția legii. În 1993 a fost adoptată Legea nr. 13/1993, prin care statul român s-a obligat să ia măsurile legislative și administrative adecvate și necesare pentru a asigura conservarea mai multor specii de floră și faună, printre care și Canis lupus, inclusă între speciile strict protejate.

Potrivit unui raport din 2019 al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în România, lupii trăiesc în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal și de munte, la altitudini de 600-2.300 de metri. Sunt animale teritoriale, care au nevoie de teritorii vaste și care străbat distanțe impresionante pentru a-și găsi perechea și a se reproduce. Lupii vânează în principal căpriori, cerbi și mistreți, dar, în unele situații, se pot hrăni și cu fructe, vertebrate mai mici sau nevertebrate. Alteori, atacă și produc pagube în rândul animalelor domestice.

„Contrar miturilor, dovezile științifice arată că lupii nu reprezintă un pericol pentru oameni: ei nu îi văd pe oameni ca pe o pradă și, în general, evită contactul cu oamenii, recunoscându-i pe aceștia drept o amenințare", arăta Cristian-Remus Papp, coordonator al Departamentului Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), pe site-ul organizației.

În coridorul ecologic Carpații Meridionali - Apuseni, care cuprinde județele Alba, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Gorj, Hunedoara și Timiș, numărul estimat al lupilor din anii trecuți era de peste 1.800 de animale. Cei mai mulți erau concentrați în județele Hunedoara și Caraș-Severin, în Munții Retezat, Țarcu și Poiana Ruscă, urmate de județele Alba și Cluj, în Munții Bihorului, arăta raportul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În Valea Jiului, prezența lupilor a fost atestată din timpuri străvechi, iar numeroase toponime din zonă amintesc de lupi. Orașul Lupeni (video) și-a primit numele de la lupi, la fel și orașul Vulcan și Munții Vâlcan, ale căror nume sunt derivate din slavul „vâlk", care înseamnă lup. În Valea Jiului, călătorii găsesc Cascada Trecătoarea Lupilor, dar și Drumul lupilor, intrate în legendele locale.