Politico: Demografia e bomba cu ceas care amenință democrația Europei

Postat la: 22.05.2024 |

Democrația e percepută în Europa drept o valoare fundamentală care se bucură de un sprijin larg și consecvent pe tot cuprinsul continentului. În consecință, valul de extrema dreaptă care se prezice că va sosi la alegerile europene de luna viitoare e considerat a fi nimic mai mult decât un fenomen trecător. Cu siguranță că democrația europeană va persista și va persevera în timp.

Însă acest final fericit de basm, ideea unei democrații inevitabile în Europa, e pe atât de reconfortantă pe cât e de greșită. Numeroase sondaje relevă că sprijinul consecvent pentru democrație e deja destul de redus în toată Europa. Și dacă demografia e totuna cu destinul, atunci se pare că susținerea publică pentru democrație va continua să scadă, existând posibilitatea ca Europa să ajungă la un punct de cotitură în care formele nedemocratice de guvernare nu numai că vor prinde rădăcini, ci vor începe chiar să înflorească.

Conform sondajului global din 2023 al Open Society Foundation, la care Foundation International Communications Hub (Comms Hub) a contribuit și pe care ulterior l-a analizat, numai 38% din adulții germani sunt susținători consecvenți ai democrației. În Franța aceeași cifră se situează la un jalnic 28%, în vreme ce Italia și Polonia sunt sub 45%.

Pentru a fi definit drept „susținător inconsecvent al democrației", un respondent trebuie să răspundă la cel puțin una din cinci întrebări într-un mod care contravine normelor democratice. Un respondent ar fi putut fi de acord că un conducător puternic care ignoră rezultatele electorale și autoritatea legală a parlamentului e acceptabil sau că o guvernare nedemocratică e preferabilă democrației. Ar fi putut răspunde că democrația e o formă de guvernare nepotrivită pentru țara sa sau că o formă potrivită ar fi o administrație militară. Teoretic, cu cât o persoană răspunde la mai multe întrebări într-un mod incompatibil cu democrația, cu atât mai puțin susține democrația.

Esențial e că această lipsă de susținere cuantificată în Franța, Germania, Italia și Polonia în 2023 nu este o anomalie statistică. O altă serie de sondaje a fost realizată în 2022 pentru European Movement International și a avut rezultate similare: de la o susținere minimă de 22% în România la o susținere maximă de 48% în Finlanda. Iar în șapte din cele nouă țări - Grecia, Italia, Germania, Estonia, Polonia, România și Ungaria - sprijinul consecvent pentru democrație nu depășește 45%.

Mai mult chiar, cu toate că această lipsă de susținere pentru ceva ce e considerat o valoare fundamentală a Europei e șocantă, nici măcar nu e este cea mai îngrijorătoare constatare scoasă la lumină de cercetarea noastră. Într-o majoritate a sondajelor noastre - toate cele patru din 2023 și șapte din cele nouă din 2022 - se vede că tinerii europeni au susținere consecventă pentru democrație mai mică decât părinții și bunicii lor.

De exemplu, în Germania doar 21% din generațiile Z și mileniali susțin consecvent democrația, față de 66% la cei trecuți de 70 de ani. În Polonia doar vreo 25% din cei cu vârste de 18-29 de ani susțin consecvent democrația, cu 17% sub media națională. Valabil și în Franța - cu numai 17% - și chiar în Italia unde, deși susținerea tinerilor e de 34%, în cazul italienilor bătrâni ea aproape se dublează.

Aceasta este o situație de criză care, dacă nu va fi abordată și corectată urgent, prevestește un viitor periculos pentru continent. Pe măsură ce actualii tineri europeni vor îmbătrâni și le vor lua locul cetățenilor vârstnici în societate - un proces pe care noi îl numim „succesiune demografică" - nucleul susținerii pentru democrație se va contracta inevitabil chiar și mai mult, pe tot cuprinsul Europei. Rezultatul? Un ecosistem social fertil pentru declinul democrației și, deloc improbabil, chiar pentru colapsul ei.

Această succesiune demografică nu este altceva decât o bombă cu ceas care ticăie deja, amplasată chiar în inima democrației europene.

Acum, firește că e posibil ca pe măsură ce actualii tineri vor îmbătrâni și susținerea lor pentru democrație să devină mai consecventă. Dar cum polarizarea politică pare că va persista indefinit și încrederea în instituțiile europene e la un minim istoric, cât de probabilă e de fapt această posibilitate? Dar ce se poate spune despre generația Alfa? Cât de probabil e ca acești copii să se maturizeze în susținători mai consecvenți ai democrației decât actualii tineri de 18-29 de ani?

Realitatea e aceea că succesiunea demografică e deocamdată doar o ipoteză. Însă bomba cu ceas pe care ea ar putea s-o producă e reală. E o concluzie simplu de tras aceea că, cu cât se reduce baza de sprijin consecvent pentru democrație în Europa, cu atât mai probabil e ca democrația să fie vulnerabilă la golirea ei de conținut de către demagogi și autoritari care vor să exercite puterea fără constrângerile regulilor și normelor democratice.

Demografia nu trebuie să fie neapărat totuna cu destinul, dar, fără o înțelegere mai aprofundată a problemei, declinul democrației e un deznodământ foarte probabil. Întrebarea e: ce-i de făcut pentru consolidarea sprijinului pentru democrație în rândurile tineretului european, înainte de a fi prea târziu?