Serviciile secrete din SUA contrazic informațiile lansate de către Donald Trump, în discursul despre Starea Națiunii

Postat la: 27.02.2026 |

Afirmaţia preşedintelui american Donald Trump că Iranul va avea în curând o rachetă care poate lovi Statele Unite nu este susţinută de rapoartele serviciilor de informaţii americane şi pare a fi exagerată, potrivit a trei surse familiarizate cu rapoartele serviciilor de informaţii, punând la îndoială o parte din argumentele sale pentru un posibil atac asupra Republicii Islamice.

În discursul său privind starea naţiunii, adresat marţi Congresului, Trump a început să prezinte publicului american argumentele sale privind motivele pentru care SUA ar putea lansa atacuri împotriva Iranului, afirmând că Teheranul "lucrează la rachete care vor ajunge în curând" în Statele Unite.

Însă, potrivit a două surse, nu au existat modificări faţă de o evaluare neclasificată din 2025 a Agenţiei de Informaţii a Apărării din SUA, potrivit căreia Iranul ar putea avea nevoie de până în 2035 pentru a dezvolta o "rachetă balistică intercontinentală viabilă din punct de vedere militar" (ICBM) din vehiculele sale existente de lansare spaţială (SLV) pentru sateliţi. Casa Albă a refuzat să comenteze.

Administrația Trump s-a construit pe mesajul mișcării „America First", ostilă intervențiilor externe prelungite. Spre deosebire de perioada premergătoare invaziei Irakului, când administrația Bush a pregătit luni întregi opinia publică pentru conflict, chiar dacă pe baza unor informații ulterior contestate, actuala administrație a oferit justificări fragmentare și adesea contradictorii.

În discursul său privind Starea Națiunii, Trump a reiterat că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să obțină arma nucleară. Totuși, declarațiile sale au ridicat semne de întrebare, având în vedere că anterior susținuse că programul nuclear iranian fusese „anihilat". Președintele a invocat, de asemenea, victimele americane din Irak, atribuite milițiilor sprijinite de Teheran, precum și reprimarea violentă a protestelor interne din Iran.

Ecoul istoric al justificărilor din 2003 s-a făcut simțit atunci când Trump a vorbit despre programul balistic iranian. El a avertizat că Teheranul dezvoltă rachete capabile să amenințe Europa și, în perspectivă, teritoriul american. Retorica amintește de declarațiile făcute de George W. Bush și de premierul britanic de atunci, Tony Blair, privind presupusa amenințare directă a Irakului asupra Occidentului. Ulterior, multe dintre acele afirmații s-au dovedit exagerate sau eronate.

Dincolo de retorică, o altă lecție a Irakului privește lipsa unei planificări adecvate pentru perioada post-conflict. Răsturnarea regimului lui Saddam Hussein a fost urmată de ani de instabilitate, fragmentare sectară și insurgentă.

În cazul Iranului, incertitudinile sunt la fel de pronunțate. Potrivit relatărilor CNN, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, ar fi recunoscut dificultatea anticipării consecințelor unei schimbări de regim la Teheran. Comunitatea americană de informații estimează că, în eventualitatea unui vid de putere, Garda Revoluționară Islamică, aripa dură a sistemului, ar putea prelua controlul. Un astfel de scenariu nu ar garanta o orientare mai moderată sau mai favorabilă Washingtonului.

Istoria politicii externe americane arată că ipotezele privind comportamentul adversarilor pot eșua în contact cu realitatea complexă a Orientului Mijlociu. Chiar Trump avertiza, anul trecut, în Arabia Saudită, împotriva intervențiilor în societăți „pe care nu le înțelegem pe deplin".

Întrebat de ce Iranul nu cedează presiunii americane, emisarul special Steve Witkoff sugera recent că președintele este surprins de lipsa unei capitulări. Însă Teheranul are propriile lecții istorice. Căderea unor lideri precum Moammar Gadhafi, în lipsa unor arme de distrugere în masă, a alimentat convingerea că un arsenal credibil poate reprezenta o garanție de supraviețuire a regimului.

În 2003, intervenția din Irak era prezentată drept o operațiune rapidă, de tip „șoc și groază". Realitatea s-a dovedit mult mai complexă. În ultimele zile, Trump a respins public avertismentele privind dificultatea unui eventual conflict cu Iranul, sugerând că o confruntare ar putea fi „ușor de câștigat".