Comisia Europeană despre strategiile pandemiei Covid versus influența geopolitică

Postat la: 04.02.2021 |

Comisia Europeană despre strategiile pandemiei Covid versus influența geopolitică

Strategia Comisiei Europene de a negocia achiziția de vaccin anti-COVID 19 în numele tuturor țărilor membre, deși extrem de benefică pentru state ca România, se dovedește un demers politic ce expune liderii europeni și, în consecință, instituțiile Uniunii.

Cu interese naționale puternice și situații logistice care fac ca întregul proces de vaccinare să fie, în continuare, unul problematic, Comisia Europeană s-a regăsit în mijlocul unui val de critici, cu numeroase sugestii venite din Marea Britanie potrivit cărora președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să demisioneze în urma scandalului creat în jurul întârzierilor în livrarea vaccinului de la AstraZeneka. Situația se suprapune mișcărilor geostrategice generate de sosirea unui nou lider la Casa Albă, context în care Uniunea pare să nu fi avut răgazul și energia să se afirme suficient.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu crede că în ciuda sincopelor actuale, Comisia Europeană nu a fost vulnerabilizată de implicarea în achiziția vaccinurilor anti-COVID, ci dimpotrivă, face un pas înainte: „Comisia a devenit mult mai puternică, a reușit să preia un domeniu care aparținea statelor, a reușit să se organizeze foarte bine, din acest punct de vedere. Discuțiile cu AstraZeneka au complicat situația, dar ceea ce contează în final este această politică comună. Nu discutăm doar de prețuri, care evident sunt mult mai convenabile, dar fără acest mecanism, state precum Grecia sau România nu ar fi avut în acest moment acces la vaccinuri".

Problemele de producție și distribuție erau absolut firești spune Cristian Pîrvulescu. „Vorbim totuși de zeci de milioane de doze distribuite în Uniunea Europeană. Or, capacitatea de fabricație era, evident, limitată. Dar problemele se rezolvă pe parcurs. Nimeni nu se aștepta ca la un an de zile de la începutul pandemiei să fie deja milioane de oameni vaccinați în Europa."

În privința tensiunilor dintre biroul președintelui Comisiei Europe, AstraZeneka și Marea Britanie, pe fondul întârzierilor de livrare anunțate de compania britanico-suedeză, Cristian Pîrvulescu consideră că reacția dură a Comisiei a fost o eroare care a fost speculată. Dar, spune el, „doar răuvoitorii vor considera că rezultatul este negativ. Vaccinarea în sine este o bătălie câștigată. În plus, pe teritoriul Uniunii Europene, producția și baza de distribuție vor crește".

Comisia Europeană s-a descurcat „onorabil", consideră analistul politic Cristian Pârvulescu, în contextul unor probleme logistice care nu aveau cum să nu apară: „dincolo de nervozitatea unor politicieni și de permanenta luare de atitudine a anti-europenilor, Comisia Europeană s-a descurcat onorabil: a încheiat contractele, a obținut prețuri bune și poate asigura o distribuție relativ omogenă."

Sigur că e o problemă geopolitică. O vedem foarte clar, dar din punctul meu de vedere Uniunea Europeană are de câștigat în mai mare măsură decât Rusia.

„Sigur că e o problemă geopolitică. O vedem foarte clar, dar din punctul meu de vedere Uniunea Europeană are de câștigat în mai mare măsură decât Rusia pentru că este singura care va distribui din dozele care îi revin statelor africane, de exemplu. Chiar Europa e zona în care nu se poate invoca egoismul național. Este o bătălie geo-politică, a fost de la început în pandemie, dar trebuie să ne uităm la avantajele abordării comune europene în contractele, foarte bune, pe care le-a încheiat Comisia". Aceasta a fost pusă într-o situație inedită, într-o poziție de leadership căreia i-a făcut față, consideră Cristian Pîrvulescu.

Abordarea geostrategică și pe termen lung a Uniunii pare evidentă în comunicarea din 19 ianuarie, „Un front unit împotriva COVID", în care Comisia a anunțat că va institui un mecanism de coordonare a distribuției de vaccin către țările partenere ale statelor membre, o atenție deosebită fiind acordată Balcanilor de Vest, vecinătății estice și celei sudice, dar și Africii. O implicare dinamică în Balcanii de vest, de exemplu, s-ar putea să fie cu atât mai importante cu cât zona pare să fie „curtată" intens de China în ultimii ani.

Cât privește avântul internațional luat de Rusia, o dată cu reacțiile științifice pozitive la vaccinul produs în Rusia și comenzile primite din India sau țările Americii de Sud, acesta trebuie confirmat în timp, spune Cristian Pîrvulescu. În schimb, atrage el atenția, problema Europei este tocmai că nu a reușit „să dezvolte un vaccin. Am reușit să îl cumpărăm, dar nu să îl dezvoltăm și este o problemă evident legată de finanțare și de politici și ține în mare măsură de faptul că statele au în continuare foarte multe prerogative. S-a văzut foarte clar că există o relație strânsă în această criză între două componente: cea privată și sprijinul statului. La nivelul politicii comune ar trebui să fim mult mai activi în sprijinirea startup-urilor și a inițiativei private pentru că este clar că acolo se asumă riscuri care trebuie să fie într-un fel finanțate. În Statele Unite a contat foarte mult sprijinul pe care statul l-a oferit, or, Comisia Europeană nu poate oferi sprijin așa ușor. Dacă tot este să reflectăm, poate vedem aici zona în care vor fi de făcut schimbări în anii care vin".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Comisia Europeană despre strategiile pandemiei Covid versus influența geopolitică

Postat la: 04.02.2021 |

0

Strategia Comisiei Europene de a negocia achiziția de vaccin anti-COVID 19 în numele tuturor țărilor membre, deși extrem de benefică pentru state ca România, se dovedește un demers politic ce expune liderii europeni și, în consecință, instituțiile Uniunii.

Cu interese naționale puternice și situații logistice care fac ca întregul proces de vaccinare să fie, în continuare, unul problematic, Comisia Europeană s-a regăsit în mijlocul unui val de critici, cu numeroase sugestii venite din Marea Britanie potrivit cărora președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să demisioneze în urma scandalului creat în jurul întârzierilor în livrarea vaccinului de la AstraZeneka. Situația se suprapune mișcărilor geostrategice generate de sosirea unui nou lider la Casa Albă, context în care Uniunea pare să nu fi avut răgazul și energia să se afirme suficient.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu crede că în ciuda sincopelor actuale, Comisia Europeană nu a fost vulnerabilizată de implicarea în achiziția vaccinurilor anti-COVID, ci dimpotrivă, face un pas înainte: „Comisia a devenit mult mai puternică, a reușit să preia un domeniu care aparținea statelor, a reușit să se organizeze foarte bine, din acest punct de vedere. Discuțiile cu AstraZeneka au complicat situația, dar ceea ce contează în final este această politică comună. Nu discutăm doar de prețuri, care evident sunt mult mai convenabile, dar fără acest mecanism, state precum Grecia sau România nu ar fi avut în acest moment acces la vaccinuri".

Problemele de producție și distribuție erau absolut firești spune Cristian Pîrvulescu. „Vorbim totuși de zeci de milioane de doze distribuite în Uniunea Europeană. Or, capacitatea de fabricație era, evident, limitată. Dar problemele se rezolvă pe parcurs. Nimeni nu se aștepta ca la un an de zile de la începutul pandemiei să fie deja milioane de oameni vaccinați în Europa."

În privința tensiunilor dintre biroul președintelui Comisiei Europe, AstraZeneka și Marea Britanie, pe fondul întârzierilor de livrare anunțate de compania britanico-suedeză, Cristian Pîrvulescu consideră că reacția dură a Comisiei a fost o eroare care a fost speculată. Dar, spune el, „doar răuvoitorii vor considera că rezultatul este negativ. Vaccinarea în sine este o bătălie câștigată. În plus, pe teritoriul Uniunii Europene, producția și baza de distribuție vor crește".

Comisia Europeană s-a descurcat „onorabil", consideră analistul politic Cristian Pârvulescu, în contextul unor probleme logistice care nu aveau cum să nu apară: „dincolo de nervozitatea unor politicieni și de permanenta luare de atitudine a anti-europenilor, Comisia Europeană s-a descurcat onorabil: a încheiat contractele, a obținut prețuri bune și poate asigura o distribuție relativ omogenă."

Sigur că e o problemă geopolitică. O vedem foarte clar, dar din punctul meu de vedere Uniunea Europeană are de câștigat în mai mare măsură decât Rusia.

„Sigur că e o problemă geopolitică. O vedem foarte clar, dar din punctul meu de vedere Uniunea Europeană are de câștigat în mai mare măsură decât Rusia pentru că este singura care va distribui din dozele care îi revin statelor africane, de exemplu. Chiar Europa e zona în care nu se poate invoca egoismul național. Este o bătălie geo-politică, a fost de la început în pandemie, dar trebuie să ne uităm la avantajele abordării comune europene în contractele, foarte bune, pe care le-a încheiat Comisia". Aceasta a fost pusă într-o situație inedită, într-o poziție de leadership căreia i-a făcut față, consideră Cristian Pîrvulescu.

Abordarea geostrategică și pe termen lung a Uniunii pare evidentă în comunicarea din 19 ianuarie, „Un front unit împotriva COVID", în care Comisia a anunțat că va institui un mecanism de coordonare a distribuției de vaccin către țările partenere ale statelor membre, o atenție deosebită fiind acordată Balcanilor de Vest, vecinătății estice și celei sudice, dar și Africii. O implicare dinamică în Balcanii de vest, de exemplu, s-ar putea să fie cu atât mai importante cu cât zona pare să fie „curtată" intens de China în ultimii ani.

Cât privește avântul internațional luat de Rusia, o dată cu reacțiile științifice pozitive la vaccinul produs în Rusia și comenzile primite din India sau țările Americii de Sud, acesta trebuie confirmat în timp, spune Cristian Pîrvulescu. În schimb, atrage el atenția, problema Europei este tocmai că nu a reușit „să dezvolte un vaccin. Am reușit să îl cumpărăm, dar nu să îl dezvoltăm și este o problemă evident legată de finanțare și de politici și ține în mare măsură de faptul că statele au în continuare foarte multe prerogative. S-a văzut foarte clar că există o relație strânsă în această criză între două componente: cea privată și sprijinul statului. La nivelul politicii comune ar trebui să fim mult mai activi în sprijinirea startup-urilor și a inițiativei private pentru că este clar că acolo se asumă riscuri care trebuie să fie într-un fel finanțate. În Statele Unite a contat foarte mult sprijinul pe care statul l-a oferit, or, Comisia Europeană nu poate oferi sprijin așa ușor. Dacă tot este să reflectăm, poate vedem aici zona în care vor fi de făcut schimbări în anii care vin".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE