România și restul statelor membre UE vor putea folosi fondurile europene de coeziune pentru producția de armament și înzestrarea armatei

Postat la: 12.11.2024 |

UE își modifică politicile pentru a putea redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă exercită presiuni asupra UE pentru a stimula investițiile militare.

Practic, statele membre vor putea să folosească fondurile de coeziune pentru producția de arme și muniții și pentru construirea ori repararea infrastructurii militare. Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului comunitar, adică aproximativ 392 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, bani care vizează reducerea inegalității economice dintre țările UE.

Până în prezent au fost cheltuite doar aproximativ 5 % din aceste așa-numite fonduri de coeziune, iar cei mai mari beneficiari, printre care Polonia, Italia și Spania, au cheltuit chiar mai puțin. Conform normelor în vigoare, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a armatei, dar sunt permise investițiile în așa-numitele produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.

Potrivit oficialilor UE citați de Financial Times, în următoarele săptămâni, guvernele statelor membre vor fi informate că, în temeiul normelor, vor avea acum mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor.

Aceasta va include autorizarea finanțării pentru creșterea producției de arme și muniții, deși interdicția de a utiliza fonduri UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în vigoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi folosite pentru industria apărării atâta timp cât contribuie la „misiunea generală de a îmbunătăți dezvoltarea regională", inclusiv mobilitatea militară.

Germania este un punct central pentru mobilitatea militară europeană datorită locației sale, dar infrastructura sa de transport este într-o stare precară. Ministerul Economiei din Berlin a estimat în 2022 că țara trebuie să investească urgent 165 miliarde de euro în drumuri, căi ferate și poduri. Germania urmează să primească 39 miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027.

Această mișcare este salutară și pentru statele de la granița estică a UE, inlusiv România, care și-au mărit cheltuielile militare de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în timp ce unele au suferit o scădere a investițiilor străine. „Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare... și importante nu doar pentru o singură țară, ci și pentru întreaga regiune", a declarat Gintarė Skaistė, ministrul finanțelor din Lituania.

Trump a avertizat aliații NATO la începutul acestui an că, în calitate de președinte, ar încuraja Rusia să facă „ceea ce vrea" dacă membrii alianței nu își respectă ținta de cheltuieli pentru apărare. Polonia a exercitat presiuni asupra Comisiei Europene pentru a cheltui mai mult pe apărare. Varșovia a cheltuit 4,1% din PIB-ul său pe armată în acest an, dublul țintei NATO, și planifică să atingă 4,7% în 2025.

Țările UE au cheltuit relativ puțin din fondurile lor de coeziune până acum, deoarece au prioritizat în schimb miliarde de euro din PNRR. Schimbarea politicii pentru a sprijini cheltuielile legate de apărare e aprobată și de către statele contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Germania, Olanda și Suedia, care văd utilizarea fondurilor existente ca fiind preferabilă față de emiterea de datorii comune sau furnizarea de finanțare suplimentară din partea UE.

Redirecționarea fondurilor de la alte priorități, cum ar fi infrastructura verde și digitală, către industria apărării ar necesita aprobarea Comisiei, a spus un oficial. Schimbarea politicii este un preludiu pentru un accent mai puternic pe apărare în următorul buget al UE, care va începe în 2028 și va fi negociat de anul viitor. Un raport recent pentru Comisie, realizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, a susținut rezervarea a 20% din acesta pentru apărare.

„Suntem sub o presiune mai mare decât alții, avem nevoie de o prezență militară mai mare. Cheltuielile noastre pentru apărare sunt ridicate, iar următorul buget european ar trebui să țină cont de acest lucru", a declarat Jürgen Ligi, ministrul finanțelor din statul baltic Estonia.