Sabotaje în România, drone în spațiul NATO. Țara noastră, în centrul unei analize despre reacția Europei la operațiunile atribuite Rusiei: „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic"

Postat la: 02.11.2026 |

Sabotaje în România, drone în spațiul NATO. Țara noastră, în centrul unei analize despre reacția Europei la operațiunile atribuite Rusiei: „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic

Un incendiu provocat lângă o fabrică de armament din România și suspecți urmăriți pentru sabotaje și în Germania: acestea sunt exemplele cu care Le Monde deschide o analiză despre confruntarea Europei cu operațiunile atribuite Moscovei.

Miza depășește alegerea cuvintelor. Tot mai multe voci europene avertizează că expresia „război hibrid" a devenit prea comodă pentru a descrie atacuri reale fără a stabili și un răspuns pe măsură.

Analiza semnată de Olivier Faye și preluată de Rador Radio România arată că, pe fondul înmulțirii operațiunilor atribuite Moscovei, tot mai multe voci europene contestă folosirea acestei expresii. Critica lor privește consecința politică: atacuri cu efecte concrete riscă să fie tratate ca incidente ambigue, pentru care răspunsul poate fi amânat.

Publicația franceză pornește de la anunțul Parchetului din München privind doi cetățeni belaruși aflați în arest preventiv în Germania, suspectați că pregăteau sabotaje împotriva unor infrastructuri critice din apropiere de Nürnberg.

Potrivit Le Monde, cei doi erau căutați și pentru presupusa implicare în incendiul produs în septembrie în apropierea unei fabrici de armament din România.

SRI a anunțat că a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială din apropierea Carfil Brașov. DIICOT investighează trei cetățeni străini și a anunțat demersuri pentru extrădarea lor. Atribuirea făcută de serviciul de informații și acuzațiile cercetate penal reprezintă planuri distincte ale cazului.

Le Monde amintește și declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a indicat Rusia drept responsabilă pentru aceste acțiuni, precum și episodul dronelor doborâte de România în octombrie.

„Dacă Rusia bombardează o centrală electrică, un aeroport sau chiar o școală?"

Una dintre criticile cele mai ferme citate în analiză îi aparține lui Gabrielius Landsbergis. Acesta consideră că ambiguitatea termenului poate deveni un refugiu politic.

„«Hibrid» înseamnă că nu vom face nimic", a reproșat el.

„Am construit acest termen din punct de vedere lingvistic, ceea ce ne-a permis să ne ascundem în spatele lui: «Este hibrid, nu e nimic». Dacă Rusia bombardează o centrală electrică lituaniană, un aeroport sau chiar o școală, mă tem că acest lucru va fi calificat drept «hibrid», pentru a evita discutarea unui răspuns serios", a afirmat Landsbergis, potrivit Le Monde.

Întrebarea ridicată este unde se termină zona gri și când amploarea faptelor obligă statele europene să schimbe natura reacției.

Termenul reunește mijloace foarte diferite: sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni informaționale, presiuni economice și acțiuni clandestine. Tocmai această întindere îl face vulnerabil la critici.

Fostul director al Institutului de Cercetare Strategică al Școlii Militare din Franța, Jean-Baptiste Jeangène Vilmer, arată că expresiei i se reproșează că este „prea vagă, prea largă", un „sac comod" în care pot fi introduse aproape toate formele de confruntare.

Există însă și avertismentul opus: folosirea cuvântului „război" poate estompa diferența dintre operațiunile clandestine din Europa și conflictul militar din Ucraina.

„Există o confruntare strategică cu Rusia, dar ceea ce face Rusia nu este război: ea desfășoară acțiuni clandestine", explică Élie Tenenbaum, directorul Centrului de Studii de Securitate al Institutului Francez de Relații Internaționale.

Potrivit acestuia, multe dintre operațiunile îndreptate împotriva Europei urmăresc să contracareze sprijinul acordat Ucrainei.

Analiza nu descrie o Europă complet pasivă. Statele europene au recurs la expulzări de diplomați, sancțiuni economice, controale asupra navelor din flota-fantomă rusă și măsuri de combatere a operațiunilor informaționale.

Problema este dacă aceste instrumente impun costuri suficiente pentru a descuraja repetarea atacurilor.

Potrivit unui raport al Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, citat de Le Monde, Rusia urmărește „să satureze ecosistemul european de securitate". Raportul cere un răspuns prompt, care să impună adversarului un cost.

Identificarea responsabililor rămâne una dintre dificultățile majore. Fără dovezi concludente, guvernelor le este greu să lege public un incident de autoritățile ruse și să justifice o anumită ripostă.

„Rusia folosește tot mai multe mijloace letale în această confruntare", avertizează Teija Tiilikainen, directoarea centrului.

„De aceea este important ca, de partea noastră, să identificăm și să indicăm cât mai des posibil responsabilii acestor acte, pentru a putea răspunde", explică aceasta.

Cazul din România ilustrează astfel miza concretă a dezbaterii: stabilirea autorilor, documentarea legăturilor dintre operațiuni și alegerea unui răspuns care să reducă riscul repetării lor.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Sabotaje în România, drone în spațiul NATO. Țara noastră, în centrul unei analize despre reacția Europei la operațiunile atribuite Rusiei: „Hibrid înseamnă că nu vom face nimic"

Postat la: 02.11.2026 |

0

Un incendiu provocat lângă o fabrică de armament din România și suspecți urmăriți pentru sabotaje și în Germania: acestea sunt exemplele cu care Le Monde deschide o analiză despre confruntarea Europei cu operațiunile atribuite Moscovei.

Miza depășește alegerea cuvintelor. Tot mai multe voci europene avertizează că expresia „război hibrid" a devenit prea comodă pentru a descrie atacuri reale fără a stabili și un răspuns pe măsură.

Analiza semnată de Olivier Faye și preluată de Rador Radio România arată că, pe fondul înmulțirii operațiunilor atribuite Moscovei, tot mai multe voci europene contestă folosirea acestei expresii. Critica lor privește consecința politică: atacuri cu efecte concrete riscă să fie tratate ca incidente ambigue, pentru care răspunsul poate fi amânat.

Publicația franceză pornește de la anunțul Parchetului din München privind doi cetățeni belaruși aflați în arest preventiv în Germania, suspectați că pregăteau sabotaje împotriva unor infrastructuri critice din apropiere de Nürnberg.

Potrivit Le Monde, cei doi erau căutați și pentru presupusa implicare în incendiul produs în septembrie în apropierea unei fabrici de armament din România.

SRI a anunțat că a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială din apropierea Carfil Brașov. DIICOT investighează trei cetățeni străini și a anunțat demersuri pentru extrădarea lor. Atribuirea făcută de serviciul de informații și acuzațiile cercetate penal reprezintă planuri distincte ale cazului.

Le Monde amintește și declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a indicat Rusia drept responsabilă pentru aceste acțiuni, precum și episodul dronelor doborâte de România în octombrie.

„Dacă Rusia bombardează o centrală electrică, un aeroport sau chiar o școală?"

Una dintre criticile cele mai ferme citate în analiză îi aparține lui Gabrielius Landsbergis. Acesta consideră că ambiguitatea termenului poate deveni un refugiu politic.

„«Hibrid» înseamnă că nu vom face nimic", a reproșat el.

„Am construit acest termen din punct de vedere lingvistic, ceea ce ne-a permis să ne ascundem în spatele lui: «Este hibrid, nu e nimic». Dacă Rusia bombardează o centrală electrică lituaniană, un aeroport sau chiar o școală, mă tem că acest lucru va fi calificat drept «hibrid», pentru a evita discutarea unui răspuns serios", a afirmat Landsbergis, potrivit Le Monde.

Întrebarea ridicată este unde se termină zona gri și când amploarea faptelor obligă statele europene să schimbe natura reacției.

Termenul reunește mijloace foarte diferite: sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni informaționale, presiuni economice și acțiuni clandestine. Tocmai această întindere îl face vulnerabil la critici.

Fostul director al Institutului de Cercetare Strategică al Școlii Militare din Franța, Jean-Baptiste Jeangène Vilmer, arată că expresiei i se reproșează că este „prea vagă, prea largă", un „sac comod" în care pot fi introduse aproape toate formele de confruntare.

Există însă și avertismentul opus: folosirea cuvântului „război" poate estompa diferența dintre operațiunile clandestine din Europa și conflictul militar din Ucraina.

„Există o confruntare strategică cu Rusia, dar ceea ce face Rusia nu este război: ea desfășoară acțiuni clandestine", explică Élie Tenenbaum, directorul Centrului de Studii de Securitate al Institutului Francez de Relații Internaționale.

Potrivit acestuia, multe dintre operațiunile îndreptate împotriva Europei urmăresc să contracareze sprijinul acordat Ucrainei.

Analiza nu descrie o Europă complet pasivă. Statele europene au recurs la expulzări de diplomați, sancțiuni economice, controale asupra navelor din flota-fantomă rusă și măsuri de combatere a operațiunilor informaționale.

Problema este dacă aceste instrumente impun costuri suficiente pentru a descuraja repetarea atacurilor.

Potrivit unui raport al Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, citat de Le Monde, Rusia urmărește „să satureze ecosistemul european de securitate". Raportul cere un răspuns prompt, care să impună adversarului un cost.

Identificarea responsabililor rămâne una dintre dificultățile majore. Fără dovezi concludente, guvernelor le este greu să lege public un incident de autoritățile ruse și să justifice o anumită ripostă.

„Rusia folosește tot mai multe mijloace letale în această confruntare", avertizează Teija Tiilikainen, directoarea centrului.

„De aceea este important ca, de partea noastră, să identificăm și să indicăm cât mai des posibil responsabilii acestor acte, pentru a putea răspunde", explică aceasta.

Cazul din România ilustrează astfel miza concretă a dezbaterii: stabilirea autorilor, documentarea legăturilor dintre operațiuni și alegerea unui răspuns care să reducă riscul repetării lor.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE