UE ne cere taxe mai multe și mai mari! Comisia Europeană a revizuit în jos creșterea economică a României pe 2025 și 2026

Postat la: 17.11.2025 |

UE ne cere taxe mai multe și mai mari! Comisia Europeană a revizuit în jos creșterea economică a României pe 2025 și 2026

Criza economică se simte din plin în România. Prețurile au crescut, consumul scade și din ce în ce mai mulți oameni se plâng că nu mai fac față facturilor. Iar Guvernul nu vine nici el cu vești bune, ci anunță concedieri.

Comisia Europeană estimează că PIB-ului României va avea o creştere mică, de 0,7% în 2025 şi de 1,1% în 2026, ţinând cont de faptul că actuala consolidare fiscală temperează consumul privat şi public, la rândul său afectat suplimentar de un val de inflaţie.

Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când Comisia miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.

Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.

În 2027, creşterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce
Piaţa muncii este aşteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi reziliente ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menţinând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi subvenţiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 şi 2026, pe fondul temperării preţurilor la energie şi al normalizării lanţurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflaţiei este considerat vulnerabil în faţa unor noi şocuri externe sau a unor creşteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei şi costurile mai mari cu forţa de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%", a arătat premierul.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

UE ne cere taxe mai multe și mai mari! Comisia Europeană a revizuit în jos creșterea economică a României pe 2025 și 2026

Postat la: 17.11.2025 |

0

Criza economică se simte din plin în România. Prețurile au crescut, consumul scade și din ce în ce mai mulți oameni se plâng că nu mai fac față facturilor. Iar Guvernul nu vine nici el cu vești bune, ci anunță concedieri.

Comisia Europeană estimează că PIB-ului României va avea o creştere mică, de 0,7% în 2025 şi de 1,1% în 2026, ţinând cont de faptul că actuala consolidare fiscală temperează consumul privat şi public, la rândul său afectat suplimentar de un val de inflaţie.

Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când Comisia miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.

Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.

În 2027, creşterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce
Piaţa muncii este aşteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi reziliente ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menţinând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi subvenţiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 şi 2026, pe fondul temperării preţurilor la energie şi al normalizării lanţurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflaţiei este considerat vulnerabil în faţa unor noi şocuri externe sau a unor creşteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei şi costurile mai mari cu forţa de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%", a arătat premierul.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE