Alzheimer: Cât de departe au ajuns cercetătorii în căutarea unui leac pentru cumplita boală a secolului

Postat la: 22.09.2025 |

Alzheimer: Cât de departe au ajuns cercetătorii în căutarea unui leac pentru cumplita boală a secolului

După zeci de ani de cercetări fără succes, două noi medicamente și un test de sânge inovator au dat recent speranță pacienților cu Alzheimer în lupta împotriva acestei boli debilitante.

Orice cale către un leac rămâne, de asemenea, greu de găsit pentru Alzheimer, care reprezintă aproximativ 70% din cazurile de demență la nivel mondial și este una dintre principalele cauze de deces în rândul persoanelor în vârstă.

De-a lungul deceniilor, s-au cheltuit miliarde de dolari în încercarea de a găsi un tratament pentru boala Alzheimer, dar aceste eforturi au eșuat în mod constant - cel puțin până de curând.

Donanemabul de la Eli Lilly și lecanemabul de la Biogen și Eisai sunt primele tratamente care s-au dovedit a încetini semnificativ progresia Alzheimerului.

Însă tratamentele costisitoare sunt doar modest eficiente și funcționează doar pentru pacienții aflați într-un stadiu incipient al bolii. De asemenea, pot exista efecte secundare grave, inclusiv hemoragii cerebrale potențial mortale.

Acest lucru a stârnit o dezbatere cu privire la faptul dacă beneficiile medicamentelor depășesc riscurile, ceea ce a determinat autoritățile naționale de reglementare în domeniul sănătății să adopte poziții diferite.

Lecanemab, comercializat sub numele de Leqembi, a fost aprobat în multe țări, inclusiv în Statele Unite. Însă autoritățile sanitare franceze au recomandat sistemului de asigurări de stat să nu ramburseze costul medicamentului.

Acestea au urmat exemplul serviciului de sănătate de stat din Marea Britanie, al cărui organism de control al cheltuielilor a declarat anul acesta că ambele medicamente noi pentru Alzheimer nu prezintă suficiente beneficii în raport cu prețul lor.

O altă dezbatere care agită cercetarea în domeniul Alzheimerului - și care a dus la o divizare tot mai mare între Europa și Statele Unite - se referă la modul de diagnosticare a bolii.

Metoda standard de diagnosticare a bolii Alzheimer a necesitat o puncție lombară invazivă și costisitoare, care poate supune unii pacienți la un risc mai mare. Însă recent a fost dezvoltat un test simplu de sânge care detectează „markerii biologici" ai bolii.

Autoritățile americane au autorizat testul încă din luna mai, dar Europa nu a aprobat încă niciun test de sânge pentru Alzheimer, unul dintre acestea fiind subiectul unui studiu clinic național lansat recent în Marea Britanie.

Întrebarea este dacă testul de sânge va fi vreodată suficient pentru a diagnostica cu certitudine boala. Anul trecut, asociația non-profit americană Alzheimer's Association și-a modificat criteriile, afirmând că biomarkerii sunt suficienți.

Însă în Europa, majoritatea specialiștilor consideră că este în continuare necesar un examen clinic amănunțit pentru a confirma declinul cognitiv și funcțional al unei persoane.

Mulți pacienți „cu biomarkeri anormali nu dezvoltă niciodată demență", a declarat neurologul olandez Edo Richard pentru AFP. Richard este, de asemenea, sceptic în privința celor două noi medicamente pentru Alzheimer.

Cele două aspecte sunt legate, deoarece susținătorii medicamentelor consideră că posibilitatea de a diagnostica boala înainte de apariția simptomelor vizibile ar putea amplifica impactul tratamentelor.

Un punct de consens este ceea ce face ca oamenii să fie mai expuși riscului de a dezvolta boala Alzheimer și demența în general.

Aproape jumătate din toate cazurile sunt legate de factori precum obezitatea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul și pierderea auzului, potrivit unei analize efectuate de experți în revista The Lancet anul trecut.

Există un număr tot mai mare de cercetări care încearcă să determine dacă programele care încurajează oamenii să facă exerciții fizice și să mănânce mai sănătos sunt eficiente în combaterea Alzheimerului.

Dar până în prezent, studiile randomizate controlate „care vizează acești factori de risc au arătat efecte limitate sau inexistente asupra declinului cognitiv sau demenței", a spus Richard.

Un studiu recent al JAMA a constatat că declinul cognitiv al pacienților cu Alzheimer a încetinit ușor după ce au beneficiat de doi ani de sprijin intensiv pentru a fi mai sănătoși.

Pentru persoanele care suferă de Alzheimer și familiile lor, acest tip de progres poate părea nesemnificativ, a recunoscut epidemiologul francez Cecilia Samieri la o conferință din această lună. Dar, comparativ cu situația de acum câțiva ani, „este deja un progres enorm", a spus Samieri.

Ea a afirmat că, în opinia sa, numai studiile clinice cu o durată de 10-15 ani pot demonstra cu adevărat eficacitatea unor astfel de intervenții în cazul bolilor cu evoluție lentă, precum Alzheimer.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Alzheimer: Cât de departe au ajuns cercetătorii în căutarea unui leac pentru cumplita boală a secolului

Postat la: 22.09.2025 |

0

După zeci de ani de cercetări fără succes, două noi medicamente și un test de sânge inovator au dat recent speranță pacienților cu Alzheimer în lupta împotriva acestei boli debilitante.

Orice cale către un leac rămâne, de asemenea, greu de găsit pentru Alzheimer, care reprezintă aproximativ 70% din cazurile de demență la nivel mondial și este una dintre principalele cauze de deces în rândul persoanelor în vârstă.

De-a lungul deceniilor, s-au cheltuit miliarde de dolari în încercarea de a găsi un tratament pentru boala Alzheimer, dar aceste eforturi au eșuat în mod constant - cel puțin până de curând.

Donanemabul de la Eli Lilly și lecanemabul de la Biogen și Eisai sunt primele tratamente care s-au dovedit a încetini semnificativ progresia Alzheimerului.

Însă tratamentele costisitoare sunt doar modest eficiente și funcționează doar pentru pacienții aflați într-un stadiu incipient al bolii. De asemenea, pot exista efecte secundare grave, inclusiv hemoragii cerebrale potențial mortale.

Acest lucru a stârnit o dezbatere cu privire la faptul dacă beneficiile medicamentelor depășesc riscurile, ceea ce a determinat autoritățile naționale de reglementare în domeniul sănătății să adopte poziții diferite.

Lecanemab, comercializat sub numele de Leqembi, a fost aprobat în multe țări, inclusiv în Statele Unite. Însă autoritățile sanitare franceze au recomandat sistemului de asigurări de stat să nu ramburseze costul medicamentului.

Acestea au urmat exemplul serviciului de sănătate de stat din Marea Britanie, al cărui organism de control al cheltuielilor a declarat anul acesta că ambele medicamente noi pentru Alzheimer nu prezintă suficiente beneficii în raport cu prețul lor.

O altă dezbatere care agită cercetarea în domeniul Alzheimerului - și care a dus la o divizare tot mai mare între Europa și Statele Unite - se referă la modul de diagnosticare a bolii.

Metoda standard de diagnosticare a bolii Alzheimer a necesitat o puncție lombară invazivă și costisitoare, care poate supune unii pacienți la un risc mai mare. Însă recent a fost dezvoltat un test simplu de sânge care detectează „markerii biologici" ai bolii.

Autoritățile americane au autorizat testul încă din luna mai, dar Europa nu a aprobat încă niciun test de sânge pentru Alzheimer, unul dintre acestea fiind subiectul unui studiu clinic național lansat recent în Marea Britanie.

Întrebarea este dacă testul de sânge va fi vreodată suficient pentru a diagnostica cu certitudine boala. Anul trecut, asociația non-profit americană Alzheimer's Association și-a modificat criteriile, afirmând că biomarkerii sunt suficienți.

Însă în Europa, majoritatea specialiștilor consideră că este în continuare necesar un examen clinic amănunțit pentru a confirma declinul cognitiv și funcțional al unei persoane.

Mulți pacienți „cu biomarkeri anormali nu dezvoltă niciodată demență", a declarat neurologul olandez Edo Richard pentru AFP. Richard este, de asemenea, sceptic în privința celor două noi medicamente pentru Alzheimer.

Cele două aspecte sunt legate, deoarece susținătorii medicamentelor consideră că posibilitatea de a diagnostica boala înainte de apariția simptomelor vizibile ar putea amplifica impactul tratamentelor.

Un punct de consens este ceea ce face ca oamenii să fie mai expuși riscului de a dezvolta boala Alzheimer și demența în general.

Aproape jumătate din toate cazurile sunt legate de factori precum obezitatea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul și pierderea auzului, potrivit unei analize efectuate de experți în revista The Lancet anul trecut.

Există un număr tot mai mare de cercetări care încearcă să determine dacă programele care încurajează oamenii să facă exerciții fizice și să mănânce mai sănătos sunt eficiente în combaterea Alzheimerului.

Dar până în prezent, studiile randomizate controlate „care vizează acești factori de risc au arătat efecte limitate sau inexistente asupra declinului cognitiv sau demenței", a spus Richard.

Un studiu recent al JAMA a constatat că declinul cognitiv al pacienților cu Alzheimer a încetinit ușor după ce au beneficiat de doi ani de sprijin intensiv pentru a fi mai sănătoși.

Pentru persoanele care suferă de Alzheimer și familiile lor, acest tip de progres poate părea nesemnificativ, a recunoscut epidemiologul francez Cecilia Samieri la o conferință din această lună. Dar, comparativ cu situația de acum câțiva ani, „este deja un progres enorm", a spus Samieri.

Ea a afirmat că, în opinia sa, numai studiile clinice cu o durată de 10-15 ani pot demonstra cu adevărat eficacitatea unor astfel de intervenții în cazul bolilor cu evoluție lentă, precum Alzheimer.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE