Arheologilor le este frică să deschidă mormântul primului împărat al Chinei: capcanele mortale din spatele Soldaților de Teracotă

Postat la: 09.08.2023 |

Mausoleul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, care a domnit între 221 și 210 î.Hr., este păzit de celebra armată a Soldaților de Teracotă, dar și de multe alte capcane cu adevărat mortale. Oamenii de știință se tem să deschidă acest mormânt atât din cauza capcanelor prezente, dar și din cauză că ar putea declanșa o serie de evenimente care ar putea distruge întreg mausoleul.

În 1974, niște fermieri au dat peste una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din toate timpurile, pe un câmp modest din provincia chineză Shaanxi. În timp ce săpau, au găsit fragmente ale unei figuri umane făcute din lut. Acesta a fost doar vârful icebergului. Săpăturile arheologice au dezvăluit că terenul era așezat deasupra mai multor gropi care erau pline cu mii de modele de teracotă în mărime naturală de soldați și cai de război, ca să nu mai vorbim de acrobați, oficiali apreciați și alte animale.

Se pare că misiunea acestei armate de teracotă era de a păzi mausoleul din apropiere al lui Qin Shi Huang, primul împărat formidabil al dinastiei Qin, care a domnit între 221 și 210 î.Hr. În timp ce părți mari din necropola din jurul mausoleului au fost explorate, mormântul împăratului în sine nu a fost niciodată deschis, în ciuda intrigii uriașe care îl înconjoară. Probabil că ochii nu au mai aruncat o privire în interiorul acestui mormânt de peste 2.000 de ani, când temutul împărat a fost sigilat înăuntru.

Un motiv principal din spatele acestei ezitări este faptul că arheologii sunt îngrijorați de modul în care săpăturile ar putea deteriora mormântul, pierzând informații istorice vitale. În prezent, doar tehnicile arheologice invazive ar putea fi folosite pentru a intra în mormânt, existând un risc ridicat de a provoca daune ireparabile.

Unul dintre cele mai clare exemple în acest sens provine din săpăturile efectuate în orașul Troia în anii 1870 de către Heinrich Schliemann. În graba și naivitatea sa, munca sa a reușit să distrugă aproape toate urmele orașului pe care își propusese să îl descopere. Arheologii sunt siguri că nu vor să facă din nou aceleași greșeli.

Oamenii de știință au lansat ideea de a folosi anumite tehnici neinvazive pentru a privi în interiorul mormântului. Una dintre idei este aceea de a utiliza muoni, produsul subatomic al razelor cosmice care se ciocnesc cu atomii din atmosfera terestră, care pot privi prin structuri ca o radiografie avansată. Deschiderea mormântului ar putea veni cu pericole mult mai imediate și mortale. Într-o relatare scrisă de istoricul chinez Sima Qian, la aproximativ 100 de ani după moartea lui Qin Shi Huang, acesta explică faptul că mormântul este conectat la capcane care au fost concepute pentru a ucide orice intrus.

"Au fost construite palate și turnuri pentru o sută de oficiali, iar mormântul a fost umplut cu artefacte rare și comori minunate. Meșteșugarilor li s-a ordonat să confecționeze arbalete și săgeți pregătite să tragă în oricine ar intra în mormânt. Mercurul a fost folosit pentru a simula cele o sută de râuri, râul Yangtze și râul Galben, precum și marea cea mare, și a fost setat să curgă mecanic", se arată în document.

Chiar dacă arbaletele vechi de 2000 de ani nu ar mai fi un pericol, această relatare sugerează că un potop de mercur lichid toxic ar putea invada orice săpătură arheologică. Studiile științifice au analizat concentrațiile de mercur din jurul mormântului și au găsit niveluri semnificativ mai mari decât s-ar aștepta într-o bucată de pământ obișnuită.