Bătaie de joc maximă - Vicepreședintele Băncii Mondiale spune că românii au 80% din puterea de cumpărare a UE: Țara noastră are printre cele mai mici salarii din UE

Postat la: 04.03.2026 |

Bătaie de joc maximă - Vicepreședintele Băncii Mondiale spune că românii au 80% din puterea de cumpărare a UE: Țara noastră are printre cele mai mici salarii din UE

Vicepreședintele Băncii Mondiale spune că românii au o mai mare putere de cumpărare, ajungând la media UE. În mod paradoxal, în topul salariilor din UE România se situează pe o poziție codașă, în vreme ce prețurile sunt printre cele mai mari din UE.

„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim" - este mesajul transmis de Banca Mondială României, prin vicepreședintele Antonella Bassani, într-un context de deficit redus, dar spațiu fiscal limitat și presiuni externe în creștere.

România a înregistrat „una dintre cele mai impresionante povești de convergență din Europa", însă se află acum într-un moment decisiv, în care vechiul model de creștere începe să își arate limitele, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale, în alocuțiunea susținută la Guvernul României, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.

„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puține țări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european", a afirmat Bassani.

Bassani a subliniat însă că țara noastră se află într-un „punct de cotitură", pe fondul unui context internațional fragmentat, al încetinirii economiilor europene și al presiunilor demografice.

„Modelul de creștere din România, care a deservit atât de bine țara, resimte acum provocări. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate", a spus ea.

Bassani a arătat că transformările tehnologice rapide - digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială - redesenează economia globală.

„Instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează și modul în care funcționarii lucrează. Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar în același timp generează și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru guvern."

În opinia sa, România trebuie să intre într-un „nou ciclu de creștere", bazat pe inovație, cercetare și produse cu valoare adăugată ridicată.

„Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare. Reformarea instituțiilor din sectorul public este esențială pentru această tranziție", a subliniat oficialul.

Potrivit Băncii Mondiale, principala constrângere a României nu mai este accesul la capital sau educație, ci productivitatea.

„România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității."

Investițiile în educație, formare, competențe digitale și management sunt „esențiale", a avertizat Bassani: „Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată."

Vicepreședinta Băncii Mondiale a salutat măsurile de consolidare fiscală adoptate de România, pe care le-a descris drept „decizii dure, dar necesare".

„Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta agreată cu Uniunea Europeană."

Ea a insistat că „calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora", subliniind că cheltuielile au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive, în paralel cu reforme structurale.

„Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă. Consolidarea fiscală din România este o fundație solidă pe baza căreia țara își poate construi propriul zgârie-nori."

În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui mediu extern volatil, Bassani a indicat două surse principale pentru finanțarea creșterii:

„O mobilizare puternică a capitalului privat, național și internațional, și o mobilizare complet eficientă a fondurilor europene."

Banca Mondială este pregătită să sprijine acest proces prin reforme menite să crească productivitatea, prin utilizarea strategică a resurselor publice și prin proiecte de infrastructură care să atragă investiții private.

„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim", a spus oficialul, adăugând că instrumentele de împărțire a riscurilor pot juca un rol important în atragerea investitorilor, inclusiv pentru IMM-uri.

În final, Bassani a transmis un mesaj de susținere pentru următoarea etapă de dezvoltare a României:

„Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume.

"În realitate, România se află pe ultimele locuri în topul celor mai mici salarii din UE.

Clasamentul salariilor medii anuale brute în Europa - 2024

Luxemburg - 82.969 €
Danemarca - 71.565 €
Irlanda - 61.051 €
Belgia - 59.632 €
Austria - 58.600 €
Germania - 53.791 €
Finlanda - 49.428 €
Suedia - 46.525 €
Franța - 43.790 €
Zona euro - 43.512 €
Uniunea Europeană - 39.808 €
Slovenia - 35.133 €
Spania - 33.700 €
Italia - 33.523 €
Malta - 33.499 €
Lituania - 29.104 €
Cipru - 27.611 € Estonia - 26.546 €
Portugalia - 24.818 €
Cehia - 23.998 €
Croația - 23.446 €
Letonia - 22.262 €
Polonia - 21.246 €
România - 21.108 €
Slovacia - 20.287 €
Ungaria - 18.461 €
Grecia - 17.954 €
Bulgaria - 15.387 €

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Bătaie de joc maximă - Vicepreședintele Băncii Mondiale spune că românii au 80% din puterea de cumpărare a UE: Țara noastră are printre cele mai mici salarii din UE

Postat la: 04.03.2026 |

0

Vicepreședintele Băncii Mondiale spune că românii au o mai mare putere de cumpărare, ajungând la media UE. În mod paradoxal, în topul salariilor din UE România se situează pe o poziție codașă, în vreme ce prețurile sunt printre cele mai mari din UE.

„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim" - este mesajul transmis de Banca Mondială României, prin vicepreședintele Antonella Bassani, într-un context de deficit redus, dar spațiu fiscal limitat și presiuni externe în creștere.

România a înregistrat „una dintre cele mai impresionante povești de convergență din Europa", însă se află acum într-un moment decisiv, în care vechiul model de creștere începe să își arate limitele, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale, în alocuțiunea susținută la Guvernul României, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu.

„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puține țări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european", a afirmat Bassani.

Bassani a subliniat însă că țara noastră se află într-un „punct de cotitură", pe fondul unui context internațional fragmentat, al încetinirii economiilor europene și al presiunilor demografice.

„Modelul de creștere din România, care a deservit atât de bine țara, resimte acum provocări. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate", a spus ea.

Bassani a arătat că transformările tehnologice rapide - digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială - redesenează economia globală.

„Instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează și modul în care funcționarii lucrează. Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar în același timp generează și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru guvern."

În opinia sa, România trebuie să intre într-un „nou ciclu de creștere", bazat pe inovație, cercetare și produse cu valoare adăugată ridicată.

„Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare. Reformarea instituțiilor din sectorul public este esențială pentru această tranziție", a subliniat oficialul.

Potrivit Băncii Mondiale, principala constrângere a României nu mai este accesul la capital sau educație, ci productivitatea.

„România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității."

Investițiile în educație, formare, competențe digitale și management sunt „esențiale", a avertizat Bassani: „Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată."

Vicepreședinta Băncii Mondiale a salutat măsurile de consolidare fiscală adoptate de România, pe care le-a descris drept „decizii dure, dar necesare".

„Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta agreată cu Uniunea Europeană."

Ea a insistat că „calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora", subliniind că cheltuielile au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive, în paralel cu reforme structurale.

„Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă. Consolidarea fiscală din România este o fundație solidă pe baza căreia țara își poate construi propriul zgârie-nori."

În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui mediu extern volatil, Bassani a indicat două surse principale pentru finanțarea creșterii:

„O mobilizare puternică a capitalului privat, național și internațional, și o mobilizare complet eficientă a fondurilor europene."

Banca Mondială este pregătită să sprijine acest proces prin reforme menite să crească productivitatea, prin utilizarea strategică a resurselor publice și prin proiecte de infrastructură care să atragă investiții private.

„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim", a spus oficialul, adăugând că instrumentele de împărțire a riscurilor pot juca un rol important în atragerea investitorilor, inclusiv pentru IMM-uri.

În final, Bassani a transmis un mesaj de susținere pentru următoarea etapă de dezvoltare a României:

„Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume.

"În realitate, România se află pe ultimele locuri în topul celor mai mici salarii din UE.

Clasamentul salariilor medii anuale brute în Europa - 2024

Luxemburg - 82.969 €
Danemarca - 71.565 €
Irlanda - 61.051 €
Belgia - 59.632 €
Austria - 58.600 €
Germania - 53.791 €
Finlanda - 49.428 €
Suedia - 46.525 €
Franța - 43.790 €
Zona euro - 43.512 €
Uniunea Europeană - 39.808 €
Slovenia - 35.133 €
Spania - 33.700 €
Italia - 33.523 €
Malta - 33.499 €
Lituania - 29.104 €
Cipru - 27.611 € Estonia - 26.546 €
Portugalia - 24.818 €
Cehia - 23.998 €
Croația - 23.446 €
Letonia - 22.262 €
Polonia - 21.246 €
România - 21.108 €
Slovacia - 20.287 €
Ungaria - 18.461 €
Grecia - 17.954 €
Bulgaria - 15.387 €

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE