• Tweet

De la începutul anului, semnalele sistemului de navigație GPS, care este folosit atât de cetățeni, cât și de militari, sunt atenuate de-a lungul coastei bulgare a Mării Negre. Acest lucru reiese din datele sistemului GPSjam, deoarece cel puțin 10% dintre utilizatorii care caută navigație GPS fie nu au semnal, fie primesc date de locație incorecte.

Navigația este bruiată într-un areal mare - din portul românesc Constanța de-a lungul întregului litoral bulgăresc și în toate apele teritoriale ale Turciei de la Marea Neagră, arată datele sistemului. Acestea au fost colectate de piloții aeronavelor civile care au semnalat controlorilor de trafic aerian că au pierdut legătura. Pe lângă aeronavele civile, sistemul de navigație GPS este folosit pentru navigație, în scopuri militare, dar și pentru orientarea șoferilor și a pietonilor, relatează 24Chasa preluat de Rador.

Problemele au apărut la începutul anului 2023, dar bruiajul este deosebit de puternic și eficient din data de 4 ianuarie, continuând și în prezent, arată datele din sistem. Deocamdată nu se știe încă cine bruiază semnalul.

În afară de problemele de la Marea Neagră, există probleme cu GPS-ul în unele regiuni din Rusia și Kazahstan, în țările baltice și de-a lungul unei părți a graniței de est a Poloniei, arată hărțile GPSjam. Fără o acoperire a sistemului de navigație sunt și capitalele Rusiei - Moscova și Turciei - Ankara. Din această cauză, experții internaționali discută faptul că bruiajul GPS este legat de războiul din Ucraina, iar încercările de a opri sistemul de navigație sunt din multe țări.

Ziarul "24Chasa" a solicitat comentarii de la instituțiile care au în atribuții securitatea națională - Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS). Serviciul de contrainformații, care este responsabil și de securitatea cibernetică, nici măcar nu a răspuns întrebărilor reporterilor. Ministerul Apărării a fost succint: „Ministerul Apărării nu are informații despre probleme cu sistemul GPS". Acesta a fost răspunsul și de la Ministerului de Interne de la Sofia, iar Comisia de Reglementare a Comunicațiilor, care controlează frecvențele radio, nu a putut fi contactată pentru comentarii. În pofida negării oficiale din partea Ministerului Apărării, ofițeri de rang înalt din armata bulgară au confirmat că au probleme cu GPS-ul de peste o săptămână.

Cu toate acestea, nici ei nu știu sigur cine bruiază semnalele. Atenuarea se face prin eliberarea de semnale de radiofrecvență care îngreunează schimbul de informații între sateliții din jurul Pământului și receptorii de la suprafață, au explicat militarii cu care a vorbit ziarul "24Chasa". Astfel de „blocaje", dar cu dimensiuni mult mai mici, sunt vândute chiar și pentru a fi folosite de cetățeni și sunt adesea folosite pentru a proteja persoanele aflate în pericol. Pe lângă semnalele de navigație prin care poate fi detectat un obiect „interesant", aceste „blocaje" pot perturba și încercări de detonare de la distanță, de exemplu. Astfel de bruiaje interferează cu funcționarea telefoanelor mobile și au fost semnalate cazuri în care blochează chiar și bancomate.

Cu toate acestea, pentru a se „bloca" semnalul pe o suprafață atât de mare, cum este în prezent deasupra Mării Negre, este nevoie de un număr mare de emițători foarte puternici de semnale de radiofrecvență, au explicat ofițerii. Din această cauză, era puțin probabil ca acesta să fi fost un fel de atac rusesc. Pentru a acoperi o suprafață atât de mare, vor avea nevoie de un număr foarte mare de nave cu echipamente speciale în zona de bruiaj, care nu pot trece neobservate, a spus unul dintre experții militari.

Este mult mai probabil să fie implicate sisteme de protecție din Bulgaria, România și Turcia - cele trei țări sunt membre NATO. În acest fel, este împiedicată posibila utilizare a dronelor cu apă și aer de către Rusia în apropierea celor trei țări. Întrucât bruiajul este chiar lângă coastă, iar în Bulgaria acoperă în întregime orașele Dobrici și Varna, acest lucru s-ar putea realiza deja prin „blocaje" terestre.

Apărarea împotriva avioanelor și a dronelor rusești ar putea servi atât pentru a opri mașinile de „spionare", cât și pentru a îngreuna posibilele atacuri directe.

În ultima săptămână, au fost observate perturbări ale semnalului GPS deasupra Mării Negre, au confirmat experții în aviație. Cineva bruiază GPS-ul, nu știm cine - rușii, ucrainenii, americanii. Cazurile sunt de câteva minute în decurs de 24 de ore, ceea ce este un timp foarte scurt. Sunt episodice cazurile, susțin ei. Ceea ce este în contradicție cu datele din GPSjam, care arată un „blocaj" constant, cu un bruiaj de peste 10% a semnalului sistemului de navigație.

Aceasta nu este însă o problemă pentru zbor prin spațiul aerian bulgar, inclusiv peste mare, garantează experții. Dar au existat rapoarte de la piloți despre căderea semnalului satelitului. Pilotul raportează că are o problemă de GPS, dar doar pentru informare și spune că urmează navigația terestră.

Ce se întâmplă când semnalul scade?

Atunci avionul merge la al doilea receptor. Dacă nici acolo nu există semnal, se trece la mijloacele suplimentare de navigație - de la sol. Pe coasta bulgară sunt instalate diferite mijloace de navigație, acestea emit semnale care nu pot fi bruiate. Acestea sunt emițătoare prin care avioanele se orientează, în plus, controlorii de trafic aerian ghidează avioanele, le monitorizează. Deci nu a fost nicio problemă în ceea ce privește siguranța zborurilor, ne asigură specialiștii.

Există și un radar pe care controlorii de trafic aerian îl orientează. Navigația aeriană la sol acoperă întregul teritoriu care deservește Bulgaria și mult dincolo de acesta, inclusiv pe mare.

Există încă 2 sisteme - sistemul european Galileo este mai fiabil în oraș, iar GLONASS - în munți. Există trei sisteme de navigație foarte cunoscute - GPS-ul american, Galileo european și GLONASS-ul rusesc. Fiecare oferă avantaje diferite, primul având cei mai mulți sateliți, al doilea transmite de foarte sus, iar rușii sunt cei mai buni în munți.

GPS (din Global Positioning System - în engleză) este cel mai vechi dintre cele trei și a devenit sinonim cu sistemul global de navigație prin satelit. A fost dezvoltat de SUA în 1978. De aceea, probabil, este cel mai folosit din lume. Are 31 de sateliți care se află pe orbită medie - la o altitudine de 12.540 de mile. Astfel, fiecare poate înconjura Pământul de 2 ori pe zi. În varianta ideală, omul se conectează la 4 sateliți de oriunde de pe planetă. Precizia sa este de aproximativ 5 metri sub cerul liber. Funcționează în întreaga lume din 1993.

Concurentul său rus GLONASS (de la GLObalnaia NAvigatsionnaia Sputnikovaia Sistema - în limba rusă) a fost creat la numai 4 ani după GPS. Spre deosebire de el, însă, se dezvoltă mult mai lent. Abia în 1995 sateliții au fost pe deplin funcționali, dar imediat după aceea au urmat probleme de finanțare. Abia la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, sistemul GLONASS a devenit din nou o prioritate pentru Moscova. Astăzi sistemul folosește 24 de sateliți. Și aceștia sunt pe o orbită medie - 11.890 de mile. De aceea reușesc să facă 2.125 de tururi ale Pământului într-o zi. Una dintre acestea durează cu aproximativ 30 de minute mai puțin decât cele ale GPS, motivul fiind că sunt mai aproape de sol. Aceasta este și explicație pentru care la munte sistemul rusesc este mai precis decât cel american. La câmpie, dă o abatere de 4,5 până la 7 metri. Sistemul are, de asemenea, diverse subsisteme care sunt utilizate de agențiile guvernamentale și de armată, altele sunt disponibile și pentru civili.

Sistemul european Galileo, denumit după Galileo Galilei, este cel mai nou. Este un proiect elaborat de UE și a devenit finalizat complet abia în 2020, fiind lansat parțial cu 4 ani mai devreme. Scopul a fost ca UE să nu se bazeze pe navigația rusă și americană. Ca trăsătură distinctivă, Uniunea subliniază că sistemul nu este susținut de militari.

Galileo are 30 de sateliți, 24 sunt folosiți, restul sunt de rezervă. Sunt situați la o altitudine de 14.429 de mile. Prin urmare, le ia aproximativ 14 ore pentru a face un ocol al Pământului, sau 1,7 în 24 de ore. Sateliții europeni oferă o precizie mai bună - până la 1 metru. Sistemul este, de asemenea, mai exact în mediile urbane, unde clădirile înalte blochează adesea semnalele.