„Burevestnik", arma care îi îngrijorează pe experți. Rusia a creat prima rachetă de croazieră propulsată de un reactor nuclear deschis

Postat la: 23.06.2026 |

Doi cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) susțin că au reușit să descifreze principiul de funcționare al rachetei rusești „Burevestnik", una dintre armele strategice promovate de Kremlin drept capabilă să lovească ținte aflate la orice distanță. Concluziile lor, publicate și analizate de publicația Die Welt, ridică însă semne de întrebare serioase privind impactul asupra mediului și siguranța utilizării unui asemenea sistem.

Potrivit analizei, racheta folosește un motor nuclear de tip „ciclu direct", o tehnologie extrem de rară și controversată. Spre deosebire de un motor convențional, care încălzește aerul cu ajutorul combustibilului, sistemul descris de cercetători utilizează căldura generată direct de un reactor nuclear. „Burevestnik funcționează asemenea unui motor cu reacție, însă aerul este încălzit de reactorul nuclear și nu de kerosen", explică autorii studiului. Aceștia susțin că sistemul nu dispune de izolația și mecanismele de protecție întâlnite la reactoarele nucleare clasice.

Pe baza imaginilor, înregistrărilor video și informațiilor disponibile public, specialiștii au estimat că racheta are aproximativ 9,5 metri lungime și o anvergură a aripilor de circa 5,6 metri. Ea ar zbura la viteze subsonice ridicate, similare celor ale altor rachete de croazieră. Pentru menținerea vitezei de croazieră, reactorul instalat la bord ar trebui să dezvolte o putere de aproximativ 4,3 megawați. În timpul manevrelor sau al urcării în altitudine, necesarul energetic ar depăși 15 megawați.

În teorie, racheta ar putea rămâne în aer ore întregi sau chiar zile înainte de a primi coordonatele finale ale țintei. Tocmai această caracteristică îi îngrijorează însă pe experți. Potrivit cercetătorilor, reactorul nuclear ar fi expus direct fluxului de aer. Aerul rece ar pătrunde în zona activă a reactorului, s-ar încălzi și ar fi evacuat prin partea din spate a motorului. Lipsa unui schimbător de căldură care să separe reactorul de fluxul de aer reprezintă, în opinia specialiștilor, una dintre cele mai controversate componente ale proiectului.

Practic, pentru simplificarea construcției și reducerea greutății, proiectanții ar fi renunțat la numeroase sisteme de protecție existente în reactoarele nucleare civile. Consecința ar putea fi eliberarea în atmosferă a unor particule și izotopi radioactivi în timpul zborului. Specialiștii avertizează că pericolul nu este legat doar de utilizarea unei eventuale încărcături nucleare, ci și de funcționarea normală a motorului.

În cazul unui impact asupra unei zone locuite, produșii radioactivi rezultați din funcționarea reactorului ar putea provoca contaminări suplimentare ale mediului. Din acest motiv, unii experți au descris proiectul drept un „Cernobîl zburător". Dacă ipoteza MIT se confirmă, Rusia ar fi dezvoltat prima rachetă de croazieră din lume propulsată efectiv de un reactor nuclear deschis. Riscurile cele mai mari ar apărea însă în timpul testelor, al accidentelor sau al operațiunilor de recuperare a resturilor după prăbușire.

La sfârșitul lunii octombrie, Rusia a anunțat un nou test al sistemului „Burevestnik". Lansarea ar fi avut loc din arhipelagul Novaia Zemlea, în Marea Barents. Potrivit informațiilor prezentate de Moscova, racheta ar fi parcurs aproximativ 14.000 de kilometri și ar fi rămas în aer aproape 15 ore. După exercițiu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că demonstrația de forță a avut efectul dorit și că „toată lumea a devenit mai tăcută".

Ulterior, reacțiile venite din Statele Unite au schimbat însă tonul discursului oficial rus. După ce administrația americană a anunțat reluarea unor programe de testare nucleară în condiții de reciprocitate cu alte state, Kremlinul a încercat să minimalizeze semnificația exercițiului. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a insistat că testele efectuate nu au inclus detonări nucleare și nu au încălcat tratatele internaționale privind interzicerea experimentelor nucleare.