• Tweet

Euro digital a făcut joi, 9 iulie, unul dintre cei mai importanți pași de până acum. Parlamentul European a dat undă verde începerii negocierilor interinstituționale privind noua formă electronică a monedei unice, după un vot de 416 pentru, 169 împotrivă și 22 de abțineri. Decizia deschide drumul discuțiilor finale cu statele membre asupra cadrului legal al proiectului.

Miza depășește însă simpla apariție a unui nou instrument de plată. Uniunea Europeană încearcă să construiască o infrastructură proprie pentru plățile digitale, într-o perioadă în care o mare parte a tranzacțiilor electronice depinde de furnizori din afara blocului comunitar, potrivit Moncloa.

Pentru cetățeni, întrebările sunt mult mai concrete: va înlocui euro digital banii cash, cine îl va putea folosi, plățile vor fi urmărite și ce înseamnă proiectul pentru țări precum România, care nu au adoptat încă moneda euro?

Votul de joi permite Parlamentului European să intre în negocierile interinstituționale asupra pachetului legislativ privind euro digital. Potrivit publicației spaniole Moncloa, mandatul a fost susținut de 416 eurodeputați, în timp ce 169 au votat împotrivă, iar 22 s-au abținut.

Eurodeputatul spaniol Fernando Navarrete, din Partidul Popular European, va conduce echipa de negociere a Parlamentului în discuțiile cu statele membre.

Urmează trilogul, mecanismul de negociere dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, în care instituțiile vor încerca să ajungă la forma finală a legislației.

Obiectivul politic este ca arhitectura juridică a euro digital să fie închisă până la finalul anului 2026. Banca Centrală Europeană a indicat anterior anul 2029 drept posibil reper pentru emiterea efectivă a euro digital, dacă legislația va fi adoptată și proiectul va primi decizia finală de lansare.

Euro digital ar urma să fie o formă electronică de bani publici, emisă în cadrul Eurosistemului și susținută de Banca Centrală Europeană.

Diferența esențială față de banii aflați într-un cont bancar obișnuit ține de natura emitentului. Euro digital este conceput ca echivalent digital al numerarului, nu ca o criptomonedă și nici ca un activ speculativ.

BCE explică faptul că euro digital ar putea fi utilizat pentru plăți în magazine, pe internet sau între persoane, prin telefon sau card. Sistemul este proiectat să permită inclusiv plăți offline, fără conexiune la internet.

Cu alte cuvinte, ideea Bruxellesului și a BCE este ca europenii să poată avea în portofelul digital bani publici, nu doar bani gestionați prin infrastructura băncilor comerciale și a operatorilor internaționali de plăți.

Dispar banii cash? Răspunsul oficial al instituțiilor europene: Nu. Cel puțin aceasta este poziția explicită a instituțiilor europene în actualul proiect.

Euro digital este conceput pentru a completa numerarul, nu pentru a-l înlocui. Consiliul UE arată că noua monedă ar trebui să ofere o modalitate sigură și ușor de utilizat pentru plățile digitale, în paralel cu bancnotele și monedele euro.

De altfel, pachetul legislativ european include și măsuri privind consolidarea rolului numerarului și accesul cetățenilor la bani cash.

Această componentă este importantă mai ales pentru persoanele în vârstă, cetățenii fără acces constant la servicii bancare digitale și comunitățile în care infrastructura electronică este limitată.

Poziția Parlamentului European pleacă de la principiul că serviciile de bază asociate euro digital trebuie să fie accesibile cetățenilor fără costuri.

În proiect sunt avute în vedere deschiderea și administrarea accesului la euro digital, precum și utilizarea unui instrument de plată de bază.

O altă miză majoră este acceptarea euro digital de către comercianți. Forma finală a obligațiilor și excepțiilor va fi însă stabilită în negocierile care urmează.

BCE precizează, de asemenea, că ar urma să existe o limită pentru suma de euro digital pe care o persoană sau o companie o poate păstra într-un portofel digital. Scopul este evitarea retragerii masive a banilor din băncile comerciale și protejarea stabilității sistemului financiar.

Valoarea exactă a acestui plafon rămâne una dintre marile teme de negociere.

Confidențialitatea este unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului.

BCE susține că euro digital este proiectat cu standarde ridicate de protecție a vieții private. În cazul plăților offline, sistemul ar urma să ofere un nivel de confidențialitate apropiat de cel al numerarului și să permită efectuarea tranzacțiilor fără conexiune la internet.

Banca Centrală Europeană mai precizează că euro digital nu ar urma să devină „bani programabili". Asta înseamnă că emitentul nu ar trebui să poată stabili că o anumită sumă poate fi cheltuită doar pentru un anumit produs sau într-o perioadă limitată, așa cum se întâmplă în cazul unui voucher.

Negocierile finale vor fi urmărite însă atent tocmai din perspectiva protecției datelor și a informațiilor asociate tranzacțiilor.

Dincolo de tehnologie, proiectul are o miză geopolitică.

Europa depinde în continuare puternic de infrastructuri și furnizori de plăți din afara Uniunii Europene. Dezbaterea privind euro digital s-a accelerat pe fondul tensiunilor geopolitice și al dorinței Bruxellesului de a reduce dependența de sistemele americane de plăți electronice, notează El País.

Euro digital este privit astfel și ca un instrument de suveranitate financiară.

Uniunea Europeană vrea o soluție paneuropeană de plată, utilizabilă în întreaga zonă euro și susținută direct de moneda emisă de banca centrală.

România nu face parte, în prezent, din zona euro. Din acest motiv, euro digital nu ar deveni automat moneda națională și nu ar înlocui leul.

Impactul asupra României trebuie privit, în această etapă, prin relația țării cu piața unică europeană, sectorul bancar și plățile transfrontaliere.

Cadrul european discutat prevede posibilitatea distribuirii euro digital prin furnizori de servicii de plată, inclusiv în anumite situații care implică state din Uniunea Europeană din afara zonei euro. Condițiile exacte de acces vor depinde de forma finală a legislației.

Pentru români, implicațiile pot apărea în special în plățile și transferurile legate de zona euro, în activitatea companiilor care lucrează cu parteneri europeni și, pe termen lung, în perspectiva aderării României la moneda unică.

Așadar, euro digital nu înseamnă că România adoptă euro „pe ușa din dos". Dar apariția unei infrastructuri europene de plată construită în jurul noii forme digitale a monedei unice poate produce efecte și în statele UE care folosesc încă propria monedă.

Votul din 9 iulie nu înseamnă că euro digital intră de azi în portofelele europenilor. Înseamnă însă că proiectul a trecut într-o etapă politică decisivă: Parlamentul European și-a deschis drumul către negocierea formei finale a legislației.