Ce e mai bine să faci: să bei câteva guri de vin zilnic sau să „dai gata" o sticlă într-o singură zi, o dată pe săptămână?

Postat la: 27.09.2024 |

Ce e mai bine să faci: să bei câteva guri de vin zilnic sau să „dai gata

Exagerările alimentare se îndreaptă, de obicei, către alimente care au un gust delicios și o reputație mai proastă: dulciurile, făinoasele, alimentele grase în combinație cu făinoasele, alcoolul etc. Orice exagerare contează atât ca număr de kilograme pe cântar, cât și pentru sănătate. Una e să mănânci două cuburi de ciocolată neagră la cafea sau după prânz și cu totul altceva să termini o tabletă de 100 g dintr-o dată. Caloriile, glicemia și dezechilibrul hormonal vor fi evidente.

Același lucru e valabil și pentru alcool. Dacă organismul poate metaboliza 1-2 pahare de vin sau bere fără probleme, cu totul altceva se poate spune despre efectele asupra ficatului ale unei sticle întregi. În plus, te poți bucura de efectele pozitive dacă bei câteva guri la intervale mai mici, în loc să consumi o cantitate mare rar.

Efectul alcoolului asupra inimii depinde de cantitatea și frecvența consumului. Consumul a mai mult de o doză standard de alcool pe zi pentru femei și de două doze standard pentru bărbați crește riscul de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și cardiopatie ischemică.

Unele studii au arătat că persoanele cu risc mare de afecțiuni cardiace, mai ales bărbații de vârstă mijlocie, care consumă cantități limitate de alcool, au un risc mai mic de cardiopatie ischemică. Totuși, nu e clar dacă băuturile alcoolice sunt responsabile de acest efect. Alți factori (dietă sănătoasă, activitate fizică, lipsa fumatului) reduc riscul apariției afecțiunilor cardiace. Nu se recomandă celor care nu consumă alcool să înceapă să bea pentru a reduce riscul cardiac.

O doză standard de alcool înseamnă 10-12 grame de alcool pur, regăsit în 280-330 ml de bere, 150-180 ml de șampanie, 30-40 ml de whisky, 60-80 ml de lichior sau 100-120 ml de vin roșu.

În ceea ce privește fumatul, la nivel mondial, tutunul este principala cauză de morbiditate și mortalitate evitabilă. Fumatul este principala cauză a cancerului, iar tutunul ucide mai mult de jumătate dintre consumatori. „În fiecare an, tutunul cauzează aproximativ 6 milioane de decese și daune economice care depășesc 500 de miliarde de dolari", potrivit WHO.

Substanțele cancerigene apar în mod natural în planta de tutun sau în timpul arderii și prelucrării. Consumul regulat de tutun expune utilizatorul la aceste substanțe, crescând riscul de cancer. Așadar, în cazul fumatului, treaba este clară: nici dozele mici nu sunt sigure.

Revenind la excesele alimentare, mâncatul excesiv în contexte încărcate emoțional poate da un fals sentiment de control. Totuși, acest sentiment este efemer, iar regretul și dialogul interior negativ care urmează distrug acest echilibru fragil. Este important să îți menții un dialog pozitiv cu tine însuți, să-ți acorzi bucurii ocazionale, dar să continui cu alegeri sănătoase pe parcursul zilei.

În concluzie, cei predispuși la anxietate sau depresie sunt mai vulnerabili la exagerările alimentare și de altă natură.

Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade" din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Ce e mai bine să faci: să bei câteva guri de vin zilnic sau să „dai gata" o sticlă într-o singură zi, o dată pe săptămână?

Postat la: 27.09.2024 |

0

Exagerările alimentare se îndreaptă, de obicei, către alimente care au un gust delicios și o reputație mai proastă: dulciurile, făinoasele, alimentele grase în combinație cu făinoasele, alcoolul etc. Orice exagerare contează atât ca număr de kilograme pe cântar, cât și pentru sănătate. Una e să mănânci două cuburi de ciocolată neagră la cafea sau după prânz și cu totul altceva să termini o tabletă de 100 g dintr-o dată. Caloriile, glicemia și dezechilibrul hormonal vor fi evidente.

Același lucru e valabil și pentru alcool. Dacă organismul poate metaboliza 1-2 pahare de vin sau bere fără probleme, cu totul altceva se poate spune despre efectele asupra ficatului ale unei sticle întregi. În plus, te poți bucura de efectele pozitive dacă bei câteva guri la intervale mai mici, în loc să consumi o cantitate mare rar.

Efectul alcoolului asupra inimii depinde de cantitatea și frecvența consumului. Consumul a mai mult de o doză standard de alcool pe zi pentru femei și de două doze standard pentru bărbați crește riscul de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și cardiopatie ischemică.

Unele studii au arătat că persoanele cu risc mare de afecțiuni cardiace, mai ales bărbații de vârstă mijlocie, care consumă cantități limitate de alcool, au un risc mai mic de cardiopatie ischemică. Totuși, nu e clar dacă băuturile alcoolice sunt responsabile de acest efect. Alți factori (dietă sănătoasă, activitate fizică, lipsa fumatului) reduc riscul apariției afecțiunilor cardiace. Nu se recomandă celor care nu consumă alcool să înceapă să bea pentru a reduce riscul cardiac.

O doză standard de alcool înseamnă 10-12 grame de alcool pur, regăsit în 280-330 ml de bere, 150-180 ml de șampanie, 30-40 ml de whisky, 60-80 ml de lichior sau 100-120 ml de vin roșu.

În ceea ce privește fumatul, la nivel mondial, tutunul este principala cauză de morbiditate și mortalitate evitabilă. Fumatul este principala cauză a cancerului, iar tutunul ucide mai mult de jumătate dintre consumatori. „În fiecare an, tutunul cauzează aproximativ 6 milioane de decese și daune economice care depășesc 500 de miliarde de dolari", potrivit WHO.

Substanțele cancerigene apar în mod natural în planta de tutun sau în timpul arderii și prelucrării. Consumul regulat de tutun expune utilizatorul la aceste substanțe, crescând riscul de cancer. Așadar, în cazul fumatului, treaba este clară: nici dozele mici nu sunt sigure.

Revenind la excesele alimentare, mâncatul excesiv în contexte încărcate emoțional poate da un fals sentiment de control. Totuși, acest sentiment este efemer, iar regretul și dialogul interior negativ care urmează distrug acest echilibru fragil. Este important să îți menții un dialog pozitiv cu tine însuți, să-ți acorzi bucurii ocazionale, dar să continui cu alegeri sănătoase pe parcursul zilei.

În concluzie, cei predispuși la anxietate sau depresie sunt mai vulnerabili la exagerările alimentare și de altă natură.

Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade" din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE