Ce pedepse riscă generalii Coldea și Dumbravă - Ani grei de închisoare pentru infracțiunile din dosar

• Tweet

Foştii şefi ai SRI, generalii (r.) Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, au fost puşi de DNA sub control judiciar pe cauţiune. Sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani într-un dosar privind intervenţii în Justiţie. Informațiile sunt deocamdată „pe surse", pentru că procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru, nu a furnizat informații oficiale despre acest dosar.

Sub această rezervă, în așteptarea informațiilor oficiale, se poate anticipa relativ ce pedepse riscă generalii Coldea și Dumbravă dacă acuzațiile vor fi probate în instanță.

Pedepsele prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni
Traficul de influenţă este incriminat prin articolul 291 din Codul penal:

„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent."

Spălarea de bani este incriminată prin articolul 49 din Legea 129/2019:

„(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte."

Cum s-ar calcula pedeapsa
Având în vedere că dosarul vizează mai multe persoane, care ar fi comis împreună infracțiunile, trebuie menționat că, potrivit articolului 49 din Codul penal, „coautorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor", iar „la stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii".

Fiind vorba despre două infracțiuni, sunt incidente prevederile legale privind concursul de infracțiuni. Acesta reprezintă o formă de pluralitate a infracțiunilor, constând în săvârșirea a două sau mai multe infracțiuni de către aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Este vorba despre orice faptă pe care legea o pedepsește, fie că este consumată, tentativă sau participare în calitate de coautor, instigator sau complice, indiferent de natură și gravitate, formă de vinovăție sau locul comiterii.

În acest caz, ar fi un concursul real de infracțiuni. Tratamentul penal al concursului de infracțiuni include diverse sisteme de sancționare. Sistemul cumulului juridic, consacrat de Codul penal român, aplică pedeapsa cea mai gravă plus un spor de pedeapsă, obligatoriu și fix.

În cazul aplicării pedepselor principale pentru concursul de infracțiuni, dacă s-au stabilit pedepse cu închisoarea și amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, plus un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.

Astfel, dacă generalii Coldea și Dumbravă ar fi găsiți vinovați de ambele infracțiuni, ar risca o pedeapsă cuprinsă între 3 ani și 8 luni de închisoare (minimul rezultat din contopirea pedepselor pentru cele două infracțiuni) și 12 ani și 4 luni de închisoare (maximul rezultat din contopire). Individualizarea concretă va ține cont de o varietate de factori, unii dintre ei, cum ar fi funcțiile deținute în trecut, având potențial agravant, putând determina instanța să aplice o pedeapsă orientată de maximum.

Coldea, Dumbravă și celelalte persoane vizate au însă și posibilitatea recunoașterii faptelor, caz în care procedura de judecată ar fi simplificată, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar limitele pedepselor ar fi reduse cu o treime.

Potrivit surselor judiciare, dosarul în care cei doi foști șefi SRI sunt cercetați pentru fapte directe de corupție ar avea la bază denunțul omului de afaceri Cătălin Hideg.

Cei doi foști oficiali au mers pe rând la DNA în cursul dimineții de joi și au răspuns în fața procurorilor DNA la acuzele aduse anterior de afaceristul Hideg.

Acesta din urmă ar fi denunțat mai multe oferiri de sume de bani contra influenței pe care cei doi foști oficiali si Serviciului ar fi avut-o la rândul lor prin prisma calităților anterior deținute.

Sumele pretinse de către cei doi ex-oficiali ai Serviciului ar fi de 600.000 de euro, relata presa centrală, și ar fi fost primite de cei doi generali urmare mai multor promisiuni făcute.

Sursele afirmă că dosarul este extrem de bine probat, pe lângă datele și probele presupus a fi fost furnizate de către denunțătorul Hideg.

Referitor la spălarea de bani a sumelor primite presupus nelegal de la afaceristul Hideg sursele precizează că acestea ar fi fost disimulate și „albite" prin intermediul unor contracte de consultanță care în realitate nu s-ar fi derulat.