• Tweet

Un număr de 3.425 de români au fost ucişi de COVID-19, fără să fi avut şi alte boli asociate, de la începutul pandemiei şi până la data de 25.05.2023, relevă datele transmise de Ministerul Sănătăţii la solicitarea News.ro. Aproape jumătate dintre aceste decese s-au înregistrat la categoria persoanelor cu vârsta peste 70 de ani.

Pe de altă parte, de la începutul pandemiei şi până acum, conform datelor oficiale existente, numărul celor care aveau şi alte boli asociate sau comorbidităţi şi care au murit din cauza complicaţiilor după ce au făcut boala COVID-19 este, fără cei puţin peste 3400 de pacienţi ale căror decese au fost puse numai pe seama COVID-19, de 64.808.

Cifrele pandemiei: Număr decese: 68.233; Cazuri de infectare: 3.407.485 cazuri; Teste RT-PCR prelucrate: 13.903.394; Teste rapide prelucrate: 13.74.542.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al INBI Matei Balş din Capitală şi prof. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii, au comentat aceste cifre. Dr. Marinescu spune că, odată ce vor fi făcute mai multe programe de prevenţie în România, s-ar putea descoperi mai mulţi oameni cu comorbidităţi sau alte boli asociate decât am crede, inclusiv în rândul tinerilor şi al celor de vârstă medie. Dr. Marinescu spune că este posibil ca inclusiv în categoria celor care sunt fără alte boli să existe totuşi factori de risc care să fi dus la complicaţii după infectarea cu SARS-CoV-2, şi că în cazul copiilor au existat acele forme fulminante de COVID-19 care au dus la deces.

"Din păcate starea de sănătate a unei populaţii presupune, apropos de monitorizare, să fie situaţia în care oamenii sunt căutaţi. De ce spun asta? Atunci când spui că cineva nu are comorbidităţi înseamnă că se referă la bolile cunoscute. De exemplu, sunt persoane supraponderale care în teorie nu au boli asociate, teoretic. Faptul că sunt supraponderale este suficient ca să existe un factor de risc. E foarte probabil ca acele persoane, dacă le-am căuta cu mai multă atenţie, vom vedea că au afecţiuni cardiovasculare, poate diabet şi aşa mai departe. Deci din start acele comorbidităţi se referă la lucrurile cunoscute.

Al doilea aspect este legat de vârstă şi aţi văzut că numărul de decese este categoric mai mare după 60 de ani. Este un lucru bine ştiut şi nu doar la infecţia cu SARS-CoV-2 se întâmplă la gripă, în general la bolile infecţioase. Mai sunt copiii mici care într-adevăr, copiii până la 9 ani, care pot să facă, rar, formele fulminante, au fost descrise astfel de situaţii în care infecţia cu SARS-CoV-2 a dus la forme fulminante cu hiperactivitate şi cu o evoluţie de asemenea nefavorabilă, din păcate", a explicat dr. Marinescu.

Restricţiile din pandemie, justificate sau nu? Dr. Marinescu spune că, dacă nu ar fi fost restricţiile legate de circulaţia oamenilor, ar fi existat mult mai mulţi pacienţi care ar fi necesitat îngrijiri medicale şi că cei sănătoşi i-ar fi pus în pericol pe cei cu factori de risc.

"E foarte uşor să discutăm acum, când lucrurile sunt echilibrate. La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia. Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil, deci aici nu discutăm despre împărţirea între oameni sănătoşi şi mai puţin sănătoşi, e destul de arbitrară, e foarte greu să faci această delimitare, de multe ori tu nu ai informaţiile.

Într-adevăr, discuţia că oamenii tineri care nu aveau absolut nicio boală şi care ar fi putut să treacă prin infecţie s-a luat în calcul şi în Suedia şi în alte locuri din lumea asta, doar că acele persoane, dacă nu aveau restricţii, i-ar fi îmbolnăvit pe cei care aveau factori de risc, adică nu-mi dau seama care ar fi fost reţeta în aşa fel încât într-adevăr aceste persoane să fi putut avea o circulaţie liberă, vorbim strict despre cei care nu aveau boli asociate, eu nu văd cum se putea realiza. De altfel, în pandemie acest lucru s-a întâmplat treptat, dar nu puteai să ştii de la început", a precizat dr. Marinescu.

Ce învăţăminte pot fi trase din cifrele existente. Programele de prevenţie sunt extrem de importante, pentru că astfel sunt depistaţi cei care nu ştiu că au probleme de sănătate. Ar putea exista mai mulţi români cu comorbidităţi decât am crede, spune dr. Marinescu

"Aceste date ne învaţă foarte mult, pentru a avea un exemplu concret ar trebui să ne uităm la Danemarca, o ţară care are o populaţie mult mai mică decât a României şi unde numărul de decese nu are nicio legătură cu ce a fost în România, noi am avut 68.000, ei 8000. E o diferenţă clară şi se referă la starea de sănătate de la nivelul populaţiei, de tot ceea ce faci preventiv, de felul în care îi cauţi pe oameni.

În România, dacă ai căuta şi ai face aceste prevenţii cum probabil că se va întâmpla de acum încolo, că există astfel de programe, vei vedea că sunt mai mulţi oameni care au comorbidităţi decât am crede, se va întâmpla mai ales în rândul tinerilor şi al celor de vârstă medie, aceste persoane nefiind căutate, în teorie ei sunt oameni sănătoşi.

Ar fi uşor de spus că lumea în general a învăţat şi că la o următoare provocare lucrurile vor fi perfecte, ori nu-i aşa, întotdeauna depinde ce fel de provocare, dacă vorbim de o boală infecţioasă comparabilă cu ce a fost, cu infecţia SARS-CoV-2, probabil că vom avea o reacţie mai bună.

De exemplu, Institutul Matei Balş s-a transformat într-o unitate rapidă de intervenţie în infecţiile emergente, sunt tocmai aceste infecţii cum este SARS-CoV-2 şi unde ai nevoie de o reactivitate foarte bună. Nu e suficient, normal, sunt toate celelalte mecanisme.

Sigur probabil am face mai bine dar nu am face lucrurile perfect, uitaţi-vă în istorie, când a existat o astfel de boală tot timpul au existat aceste restricţii, fără o restricţie care să ducă la o limitare a circulaţiei pentru acel microorganism nu ai cum să rezolvi, discuţia că trebuie să ai atât de multe spitale încât să-i rezolve pe toţi, indiferent câţi ar fi infectaţi, e o utopie, plus că nu există un tratament care să rezolve sută la sută", a declarat pentru News.ro dr. Adrian Marinescu.

Prof. Alexandru Rafila a declarat în emisiunea Insider Politic de sâmbătă, 1 iulie, întrebat despre numărul celor care au murit de COVID şi care nu aveau şi alte comorbidităţi că existenţa comorbidităţilor care nu au fost de natură infecţioasă a dus la agravarea evoluţiei bolii COVID- 19, situaţie care poate să apară şi în cazul gripei, de exemplu.

"Vă dau un exemplu, cineva avea o boală cardiovasculară şi avea şi o boală pulmonară sau o boală de rinichi, toate aceste însumări de afecţiuni cronice care nu sunt de natură infecţioasă duc la agravarea evoluţiei unei viroze, dar lucrul e valabil şi pentru gripă. Lumea de multe ori a murit sau a avut forme grave pentru că stătea mult acasă şi întârzia să se prezinte la medic. Cea mai mare problemă am avut în valul acela care a început în 2021, când am avut 26 de mii de decese, a fost într-un singur val aproape jumătate din numărul total de decese. Ulterior a mai scăzut şi virulenţa, am mai învăţat şi noi, am dezvoltat centrele ambulatorii", a precizat Rafila.

Conform unor statistici INS, în primele două luni ale acestui an au murit de boli ale aparatului circulator peste 24.000 de români, iar de cancer peste 7000. Tot în primele 2 luni ale acestui an bolile aparatului respirator au provocat aproape 4700 de decese.

Pe 28 iunie 2023 Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de COVID-19. Odată cu acest moment, încetează funcţionarea spitalelor şi secţiilor dedicate COVID, pacientii putând să se trateze în orice spital, în condiţii de izolare. De asemenea, din această dată nu mai există nici centrele de evaluare dedicate COVID-19. Iar de pe 1 iulie 2023, nu se mai eliberează de către STS certificatele electronice de vaccinare COVID-19.