• Tweet

Din China în SUA şi până în Uniunea Europeană, producţia de orez este în scădere şi cresc preţurile pentru peste 3,5 miliarde de oameni de pe tot globul, în special în Asia-Pacific - care consumă 90% din orezul mondial.

Piaţa globală de orez va înregistra cel mai mare deficit din ultimele două decenii în 2023, potrivit Fitch Solutions. Iar un deficit de această amploare pentru una dintre cele mai cultivate cereale din lume va dăuna importatorilor importanţi, au declarat analiştii pentru CNBC.

"La nivel global, impactul cel mai evident al deficitului global de orez a fost şi este încă cel mai ridicat preţ al orezului din ultimul deceniu", a declarat Charles Hart, analistul de mărfuri de la Fitch Solutions.

Preţurile orezului vor rămâne probabil în jurul maximelor actuale până în 2024, se arată într-un raport al Fitch Solutions Country Risk & Industry Research din 4 aprilie.

Preţul orezului a fost în medie de 17,30 USD per cwt (50,8 kg) în 2023 şi va scădea doar la 14,50 USD per cwt în 2024, potrivit raportului.

Cwt este o unitate de măsură pentru anumite mărfuri, cum ar fi orezul.

"Având în vedere că orezul este produsul alimentar de bază pe mai multe pieţe din Asia, preţurile sunt un factor determinant major al inflaţiei preţurilor alimentelor şi al securităţii alimentare, în special pentru cele mai sărace gospodării", a spus Hart.

Deficitul global pentru 2022/2023 ar urma să ajungă la 8,7 milioane de tone, prognozează raportul.

Acesta ar marca cel mai mare deficit global de orez din 2003/2004, când pieţele globale de orez au generat un deficit de 18,6 milioane de tone, a spus Hart.

Există o cantitate redusă de orez ca urmare a războiului în curs din Ucraina, precum şi a vremii nefavorabile în economiile producătoare de orez precum China şi Pakistan.

În a doua jumătate a anului trecut, porţiuni de teren agricol din China, cel mai mare producător de orez din lume, au fost afectate de ploi abundente musonice şi inundaţii de vară.

Precipitaţiile acumulate în Guangxi şi provincia Guangdong din ţară, principalele centre ale producţiei de orez ale Chinei, au pe locul al doilea ca amploare din ultimii 20 de ani, potrivit companiei de analiză agricolă Gro Intelligence.

În mod similar, Pakistanul - care reprezintă 7,6% din comerţul global cu orez - a înregistrat o scădere a producţiei anuale cu 31% de la an la an, din cauza inundaţiilor severe de anul trecut, a declarat Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), etichetând impactul drept "chiar mai rău decât cel anticipat iniţial."

Deficitul se datorează parţial "deteriorării anuale a recoltei din China continentală, cauzată de căldură intensă şi secetă, precum şi de impactul inundaţiilor severe din Pakistan", a subliniat Hart.

Orezul este o cultură vulnerabilă şi are cea mai mare probabilitate de pierdere simultană a recoltei în timpul unui eveniment El Nino, potrivit unui studiu ştiinţific.

Pe lângă provocările mai stricte de aprovizionare, orezul a devenit o alternativă din ce în ce mai atractivă după creşterea preţului altor cereale majore, de la invazia Rusiei în Ucrain,a în februarie 2022, a adăugat Hart.

Înlocuirea altor cereale cu orezul a condus la creşterea cererii.

Scăderea producţiei de orez faţă de anul precedent în alte regiuni, precum SUA şi UE, a contribuit, de asemenea, la deficit, a declarat Oscar Tjakra, analist senior la banca mondială pentru alimente şi agricultură Rabobank.

"Situaţia deficitului global de producţie de orez va creşte costul importului de orez pentru importatorii importanţi de orez precum Indonezia, Filipine, Malaezia şi ţările africane în 2023", a spus Tjakra.

Multe ţări vor fi, de asemenea, forţate să-şi reducă stocurile interne, a declarat Kelly Goughary, analist senior de cercetare la Gro Intelligence.

Ea a spus că ţările cele mai afectate de deficit vor fi cele care suferă deja de o inflaţie ridicată a preţurilor alimentelor, cum ar fi Pakistan, Turcia, Siria şi unele ţări africane.

"Piaţa globală de export de orez, care este de obicei mai strânsă decât cea a celorlalte cereale majore... a fost afectată de restricţiile la export ale Indiei", a spus Hart.

India a interzis exporturile de orez spart în septembrie, o mişcare despre care Hart a spus că a fost "un factor major al preţului" pentru orez.

Cu toate acestea, deficitul poate fi în curând o problemă a trecutului.

Fitch Solutions estimează că piaţa globală de orez va reveni la "o poziţie aproape echilibrată în 2023/24".

Acest lucru ar putea duce la o scădere anuală a contractelor futures pentru orez sub nivelul din 2022, dar să rămână ridicate, la „cu mai mult de o treime peste valoarea medie ante-Covid (2015-2019), parţial pe măsură ce stocurile sunt reaprovizionate după o perioadă de retrageri extinse."

"Credem că piaţa orezului va reveni la surplus în 2024/25 şi apoi va continua să se relaxeze pe termen mediu."

Fitch estimează că preţurile orezului ar putea scădea cu aproape 10%, până la 15,50 USD per cwt în 2024.

"Producţia globală de orez va înregistra o revenire solidă în 2023/24, cu o creştere anuală de 2,5%", prognozează raportul Fitch, bazându-se pe faptul că India este un "motor principal" al producţiei globale de orez în următorii cinci ani.

Cu toate acestea, producţia de orez rămâne la cheremul condiţiilor meteorologice.

După precipitaţii, prognozele de căldură intensă şi valuri de căldură în al doilea şi al treilea trimestru din 2023 continuă să reprezinte o ameninţare pentru recolta de grâu din India, avertizează raportul. Este posibil ca nici alte ţări să nu fie cruţate.

"China este cel mai mare producător de orez şi grâu din lume şi se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de secetă în regiunile sale de cultivare a orezului din peste două decenii", a spus Goughary.

Marile ţări europene producătoare de orez, cum ar fi Franţa, Germania şi Marea Britanie, au fost, de asemenea, afectate de cea mai gravă secetă din ultimii 20 de ani, a adăugat ea.