Elon Musk anunță declinul banilor: averea nu va mai însemna mare lucru, epoca salariilor și a economiilor se apropie de sfârșit

Postat la: 17.12.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Elon Musk transmite un mesaj care lovește direct în siguranța financiară a prezentului: salariile mari și economiile din bancă ar putea conta din ce în ce mai puțin. În viziunea sa, o economie controlată de inteligență artificială și roboți va face ca munca plătită să dispară treptat, iar odată cu ea și rolul tradițional al banilor.

Fondatorul Tesla și SpaceX susține că, într-un viitor în care tehnologia poate satisface aproape toate nevoile umane, banii nu vor mai fi instrumentul central de organizare a societății. Invitat într-un podcast, Musk a explicat că relevanța banilor scade rapid într-o lume a abundenței tehnologice.

„Cred că banii dispar ca și concept, sincer", a spus el, citat de Fortune. Antreprenorul a argumentat că, dacă inteligența artificială și robotica ajung suficient de avansate pentru a produce locuințe, hrană, bunuri și servicii la costuri aproape zero, nu va mai exista un motiv real pentru care salariile să fie mecanismul prin care oamenii obțin acces la resurse. Într-un astfel de scenariu, oamenii ar putea avea practic orice își doresc, iar timpul lor nu ar mai fi legat de muncă, ci de activități alese din plăcere.

Musk a mai susținut această idee și în trecut. Într-o discuție cu fostul premier britanic Rishi Sunak, afirma că inteligența artificială „va putea face totul", iar munca va deveni „ca un hobby". Deși nu a indicat o dată exactă pentru momentul în care societatea ar putea renunța la bani, Musk sugerează că schimbarea nu este foarte departe. El estimează că progresele din inteligența artificială și robotică ar putea face munca opțională în mai puțin de două decenii.

„În mai puțin de 20 de ani - poate chiar și în 10 sau 15 ani - progresele în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii ne vor aduce în punctul în care munca va fi opțională", a spus Musk. Primele semne sunt deja vizibile. Instrumente precum ChatGPT sau Google Gemini preiau sarcini repetitive și administrative, iar un sondaj realizat anul trecut arată că, până în 2029, angajații ar putea economisi până la 12 ore de muncă pe săptămână datorită inteligenței artificiale.

Ideea că tehnologia va reduce dramatic timpul de muncă nu este nouă. În 1930, economistul John Maynard Keynes anticipa că oamenii vor lucra doar 15 ore pe săptămână până în 2030. Deși productivitatea a crescut enorm, timpul liber nu a urmat aceeași traiectorie. În practică, angajaților li se cere adesea să facă mai mult, nu mai puțin, cu timpul economisit. Diferența majoră, susțin Musk și alți lideri din industrie, este viteza actuală a schimbării. Inteligența artificială nu mai este un concept teoretic, ci o realitate care avansează rapid și provoacă neliniște chiar și în rândul celor care o dezvoltă.

Bill Gates și Sam Altman, CEO-ul OpenAI, și-au exprimat public îngrijorările legate de ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale. Avital Balwit, șefa de cabinet a companiei Anthropic, a declarat anterior că se așteaptă ca majoritatea locurilor de muncă, inclusiv al ei, să devină învechite în doar câțiva ani. Ea anticipează că până la un milion de roboți umanoizi ar putea înlocui angajați în mai puțin de un deceniu. Totuși, Balwit consideră că, dacă sunt adoptate „politicile corecte", societatea ar putea ajunge într-o situație în care oamenii trăiesc în siguranță materială, chiar dacă nu mai muncesc.

Într-un astfel de model, viața de zi cu zi ar fi dominată de hobby-uri, relații și timp liber, nu de navetă și ședințe. „Dacă reușim să obținem o lume în care oamenii au nevoile materiale satisfăcute, dar nu au nevoie să muncească, aristocrații ar putea fi o comparație relevantă", a spus ea. Vinod Khosla, cofondatorul Sun Microsystems și investitor timpuriu în Amazon, Google și OpenAI, a reluat ideea lui Musk într-o amplă postare pe blog. El susține că inteligența artificială va depăși oamenii în majoritatea locurilor de muncă, mai rapid și mai ieftin, eliminând treptat necesitatea muncii umane.

Fără intervenția guvernelor, avertizează Khosla, rezultatul ar putea fi o „distopie economică", caracterizată de concentrare extremă a bogăției și devalorizarea atât a muncii intelectuale, cât și a celei fizice. În opinia sa, reglementările vor fi esențiale pentru a gestiona distribuția bogăției și pentru a menține stabilitatea socială. „Pe măsură ce inteligența artificială reduce costurile forței de muncă și crește productivitatea, rolul reglementărilor guvernamentale va fi crucial în gestionarea distribuției bogăției și menținerea bunăstării sociale", a scris el.

Soluția propusă de Khosla este introducerea unui venit de bază universal, care să permită oamenilor un trai decent chiar și într-o lume în care locurile de muncă devin rare. Implementat corect, acest sistem ar putea elibera oamenii de rutina zilnică a muncii și ar putea schimba fundamental sensul unei vieți împlinite. În viziunea acestor lideri din tehnologie, următorii 10-15 ani ar putea redefini complet relația dintre muncă, bani și sensul vieții.