Judecătoarea "eroină" Raluca Moroșanu a blocat percheziția din Dosarul Coldea

Postat la: 15.12.2025 |

Numele judecătoarei Raluca Moroșanu, magistratul Curții de Apel București devenit figură centrală a dezbaterii publice după documentarul Recorder „Justiție capturată", se află în aceste zile pe buzele tuturor, ca protagonista unor "scene" în actul de Justiție.

Surse de presă răstoarnă figura sa de "eroină", după apariția în conferința de la Curtea de Apel București, publicând o decizie cheie din dosarul „Coldea 2". Decizia a avut un impact direct asupra anchetei procurorilor anticorupție, care vizau relația clandestină dintre fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, și controversatul om de afaceri chinez Wang Yan, personaj central în dosarul „Shanghai".

Potrivit documentelor, procurorii DNA aveau în posesie două telefoane aparținând lui Wang Yan, puse la dispoziție chiar de acesta, și descoperiseră conversații relevante cu Florian Coldea. Cu toate acestea, nu au putut extrage și folosi datele ca probe, din cauza refuzului instanței. Situația este una rară în practică: blocarea percheziției informatice în condițiile în care dispozitivele erau deja la dispoziția anchetatorilor, iar martorul devenise între timp suspect.

Pe 3 iunie 2025, judecătoarea de drepturi și libertăți Raluca Moroșanu a fost sesizată cu cererea DNA de a încuviința percheziții informatice în dosarul „Coldea 2". Cererea îi viza pe Mihai Guțanu și pe omul de afaceri chinez Wang Yan. Soluția instanței a fost una diferențiată:

- percheziția informatică a fost admisă în cazul lui Mihai Guțanu;
- percheziția informatică asupra telefoanelor lui Wang Yan a fost respinsă.

„Cu privire la solicitarea de încuviințare a unor percheziții informatice pe cele două dispozitive aparținând suspectului Wang Yan, judecătorul de drepturi și libertăți o apreciază ca fiind neîntemeiată", se arată în încheierea instanței. Judecătoarea Moroșanu admite în document că Wang Yan era urmărit penal pentru mărturie mincinoasă, dar consideră că măsura solicitată de DNA nu este justificată:

„O asemenea măsură nu justifică, în concret, producerea unei asemenea ingerințe în dreptul la viață privată al persoanei", a reținut instanța. Procurorii susțineau că Wang Yan a făcut declarații necorespunzătoare adevărului privind întâlniri-cheie din 2023 între Florian Coldea și Cătălin Hideg, precum și despre servicii de consultanță și intermediere prestate de Coldea.

Un element esențial al anchetei era faptul că Florian Coldea era salvat în telefonul lui Wang Yan sub un nume conspirativ - „Sorin Georgescu", descoperire făcută de DNA după predarea telefoanelor. Conform documentului citat de Gândul, Wang Yan a susținut în fața procurorilor că:

- „nu reține la ce anume făcea referire mesajul către Sorin Georgescu";
- „nu își amintește conversațiile cu Sorin Georgescu (inculpatul Florian Coldea) privind datele de contact ale avocatului Rareș Dan";
- „nu își amintește deplasarea la Călugăreni, la domiciliul martorului Cătălin Hideg".

În motivare, judecătoarea Raluca Moroșanu arată că: „O mare parte din aspectele cu privire la care se susține că martorul ar fi declarat mincinos nu au legătură cu obiectul cauzei, ci privesc pretinse relații dintre Wang Yan și numitul Coldea Florian sau societăți comerciale".

Instanța mai arată că, dacă aceste relații ar fi relevante, ele pot fi probate prin alte mijloace: „Procurorul are posibilitatea de a le valorifica și proba cu alte mijloace de probă - înscrisuri, martori - iar nu prin percheziționarea telefoanelor mobile". Concluzia judecătoarei este explicită: „Ingerința în dreptul la viață privată a suspectului Wang Yan ar fi excesivă (...) percheziționarea telefoanelor mobile ale suspectului nefiind necesară". Ca urmare, cererea DNA a fost respinsă ca nefondată.

După difuzarea documentarului Recorder și conferința de presă de la Curtea de Apel București, Raluca Moroșanu a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale nemulțumirii din sistemul judiciar, vorbind public despre presiuni, „teroare" și disfuncționalități grave din justiție. Această expunere publică a fost urmată însă de o vizibilitate mediatică fără precedent, care a mutat disputa din spațiul editorial direct pe stradă.