• Tweet

Studiile genetice ne-au ajutat să înțelegem mai bine care sunt riscurile apariției unor boli, precum Alzheimer, schizofrenia sau afecțiunile cardiovasculare. Acum, testele ADN au început să ne dezvăluie lucruri mult mai intime despre felul în care codul nostru genetic ne influențează alegerile pe care le facem în viață, scrie BBC.

În subsolul unei clădiri de granit de la periferia capitalei Islandei, Reykjavik, un robot amestecă încet și metodic sângele înghețat a zeci de mii de oameni din întreaga lume.

În această cameră de beton, are loc un proces bine pus la punct. ADN-ul este extras din probe și apoi introdus în mașinile de secvențiere care, încet, pun cap la cap liniile unice de baze chimice care stau la baza identității fiecărui individ. Ulterior, algoritmi de inteligență artificială vor conecta acest cod genetic sau genom cu informații detaliate deținute în biobănci despre viața lor - dieta, personalitatea, alegerile în materie de relații, hobby-urile, bolile la care au murit în cele din urmă - și vor căuta legături pe care oamenii de știință le-ar putea considera semnificative din punct de vedere statistic.

Această cameră de beton specială este deținută de o companie islandeză numită deCODE genetics, care a secvențiat mai multe genomuri întregi - peste 400.000 și continuă să numere - decât orice altă instituție din lume. Prin acest proces, a adus contribuții majore la înțelegerea riscului nostru ereditar de Alzheimer, schizofrenie, boli coronariene, diverse forme de cancer și multe alte boli cronice.

Legături între genom și personalitatea noastră
Dar i-a inspirat și pe alții să folosească același proces pentru a pătrunde adânc în psihicul uman și pentru a găsi legături între genom și personalitatea noastră, preferințele noastre alimentare și chiar capacitatea de a menține relații.

Aceste tipuri de studii încep să atingă ceva mai intim decât simpla căutare de noi medicamente, dezvăluind în schimb noi conexiuni între codul nostru genetic și alegerile noastre de viață. Pentru mulți oameni de știință a început să se pună întrebarea: în ce măsură comportamentul nostru este produsul propriei noastre voințe și cât de mult este pur și simplu predeterminat de biologia noastră de bază?

„Dacă ne privim ca specie, ne cunoaștem pe baza informațiilor care trăiesc în genomul nostru și apoi a interacțiunii acestora cu mediul înconjurător", spune Kári Stefánsson, un om de știință islandez care a fondat deCODE genetics în 1996, cu scopul inițial de a utiliza peisajul genetic unic al Islandei pentru a înțelege mai multe despre bolile comune. Țara are o populație mică, care a fost relativ izolată de-a lungul secolelor, ceea ce înseamnă că există mult mai puține variații genetice decât în alte națiuni. Acest lucru înseamnă, la rândul său, că există mai puțin zgomot de fond care să complice lucrurile, ceea ce face mai ușor pentru oamenii de știință să identifice variantele genetice semnificative.

În parte neurolog, în parte filozof, Stefánsson, în vârstă de 73 de ani, a devenit din ce în ce mai convins că cocktailul complex de ADN pe care îl moștenim de la părinții noștri, împreună cu aproximativ 70 de mutații genetice spontane pe care le dobândim din întâmplare, ne dictează în mod subconștient comportamentul într-o măsură mult mai mare decât suntem conștienți.

Poate că nu ne dăm seama, dar se pare că multe aspecte de rutină din viața noastră de zi cu zi ar putea fi parțial determinate de genomul nostru. Modificări genetice subtile ale receptorilor gustativi ajută la determinarea preferinței de a bea cafea sau ceai. Se pare că iubitorii de cafea sunt mai puțin sensibili la amărăciunea cofeinei, în timp ce pasionații de ceai nu percep atât de puternic alte tipuri de substanțe chimice amare.

Genetica
Genetica joacă, de asemenea, un rol atunci când vine vorba de înclinațiile sau aversiunile noastre pentru tot felul de activități diferite. La un nivel simplist, aceasta guvernează atât cât de mult vă place să faceți exerciții fizice, cât și dacă preferați forme mai solitare de activitate fizică, cum ar fi alergarea, sau să concurați cu alții în cadrul unor sporturi de echipă. Dar ADN-ul nostru poate, de asemenea, să ne îndrepte spre activități de petrecere a timpului liber mai specifice.

În urmă cu cincisprezece ani, un sondaj efectuat pe un eșantion de 2.000 de adulți britanici a sugerat pentru prima dată că ar putea exista o genă a hobby-urilor. Simpla examinare a arborelui genealogic al unei persoane și a îndeletnicirilor preferate ale strămoșilor săi a sugerat o înclinație puternică către anumite tipuri de activități. Participanții la sondaj au fost deseori surprinși să descopere că provin de fapt dintr-un lung șir de grădinari amatori, colecționari de timbre sau cofetari.

În deceniul următor, multe persoane din întreaga lume au făcut referire la studiu după ce au descoperit că îndeletnicirile preferate ale unui părinte sau bunic au avut brusc un farmec inexplicabil la vârsta adultă. Într-un blog Medium, Michael Woronko, un lucrător în asigurări din Ottawa, Canada, a scris: „Nu am manifestat niciodată interes pentru grădinărit, chiar și atunci când mama mă târâse cu ea în grădina ei comunitară în copilărie. Nu-mi păsa deloc de roșiile hibride, de germinarea ardeilor și așa mai departe, dar când s-a ivit ocazia (ca adult), ceva din adâncul meu a sărit în față și am alergat cu ea".

Studiile mari de secvențiere genomică încep acum să explice de ce. Stefánsson descrie cum oamenii de știință de la deCODE au descoperit chiar și o anumită variantă de genă care determină dacă vă plac sau nu cuvintele încrucișate. „Știm că, dacă o ai, îți va plăcea să rezolvi cuvinte încrucișate, dar nu are niciun impact asupra faptului că ești bun sau nu la ele", spune râzând.

Acest lucru este valabil și atunci când vine vorba de chestiunea complexă a modului în care genele noastre dictează traseele de viață pe care le urmăm.

De la Boston la Shenzhen, diverse start-up-uri din domeniul tehnologiei au petrecut ani de zile căutând așa-numitele gene ale talentului, variante genetice care ar putea conferi o forță naturală înnăscută sau abilități lingvistice unice, permițând ca o persoană să fie direcționată către domeniile în care are cel mai mult de oferit.