• Tweet

După aproximativ 40 de zile în care un pacient conectat la ECMO nu dădea aproape niciun semn de recuperare pulmonară, medicul român Iuliu Torje și colegii săi au început să ia în calcul oprirea terapiei.

Un telefon dat profesorului Kenneth Palmér, unul dintre pionierii mondiali ai circulației extracorporale, a schimbat însă decizia echipei. Tratamentul a continuat, iar după 110 zile pacientul a reușit să părăsească secția de Terapie Intensivă. Lecția acelui caz a fost aplicată recent în cazul unei paciente menținute 92 de zile pe ECMO.

Iuliu Torje, medic român specializat în Anestezie și Terapie Intensivă și coordonator al centrului ECMO al Klinikum Kassel din Germania, a relatat experiența într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

Medicul conduce un centru supraregional care efectuează peste 170 de proceduri anual și revine în România pentru a pregăti specialiști în utilizarea tehnologiei ECMO, cunoscută și drept „plămânul artificial".

Cazul relatat de Iuliu Torje s-a produs în urmă cu mai mulți ani. Pacientul se afla pe circulație extracorporală de aproximativ 40 de zile, însă plămânii săi nu prezentau aproape niciun progres.

În aceste condiții, echipa medicală ajunsese în punctul în care lua în calcul oprirea terapiei.

„Am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe profesorul Palmer, de la Karolinska Institutet, Stockholm, ca să îi cer părerea", a povestit medicul.

Torje i-a prezentat specialistului suedez întregul caz: evoluția pacientului, investigațiile efectuate, complicațiile apărute și perspectivele reduse de recuperare.

Răspunsul profesorului avea să schimbe nu doar soarta pacientului, ci și modul în care medicul român urma să privească ulterior cazurile aflate la limita posibilităților terapeutice.

După analizarea dosarului medical, profesorul Kenneth Palmér i-a adresat o singură întrebare:

„Dă-mi un motiv bun pentru care să opriți terapia."

Iuliu Torje a început să enumere motivele pentru care echipa considera că tratamentul ajunsese la capătul drumului. După mai multe explicații, specialistul de la Karolinska l-a oprit și i-a transmis direct să nu renunțe.

„Nu opriți terapia", i-a spus Palmér.

Nedumerit, medicul român l-a întrebat de ce, deși tocmai îi prezentase o întreagă listă de argumente medicale.

„Ți-am cerut un motiv pentru care să o oprești. Unul singur, suficient de bun. Dacă ai nevoie de mai multe motive ca să mă convingi, înseamnă că niciunul dintre ele nu este suficient de bun", a fost răspunsul pe care Iuliu Torje spune că nu l-a mai uitat.

Pacientul a părăsit Terapia Intensivă după 110 zile

Echipa medicală a decis să continue circulația extracorporală, deși recuperarea pulmonară întârzia.

După 110 zile de tratament ECMO, pacientul a reușit să părăsească secția de Terapie Intensivă.

„Lecția aceea nu am uitat-o niciodată. Și ceea ce am învățat atunci de la profesorul Palmer am încercat să aplic cu sfințenie ori de câte ori medicina ne-a dus până aproape de limita dintre «mai putem» și «nu mai are rost»", a scris medicul român în mesajul său.

Kenneth Palmér a condus centrul ECMO al Spitalului Universitar Karolinska din Stockholm și este unul dintre specialiștii care au contribuit la dezvoltarea și extinderea utilizării circulației extracorporale. Afilierea sa la centrul Karolinska apare inclusiv în lucrări științifice dedicate transportării pacienților conectați la ECMO.

Iuliu Torje a dezvăluit că aceeași lecție a fost aplicată și în cazul unei paciente tratate recent.

Femeia suferise un stop cardiac refractar, urmat de complicații extrem de grave: sindrom Mendelson sever, pneumomediastin, pneumopericard și hemoragii intrabronșice.

Sindromul Mendelson reprezintă o afectare pulmonară gravă produsă prin aspirarea conținutului gastric în căile respiratorii. Pneumomediastinul și pneumopericardul presupun acumularea aerului în spațiul dintre plămâni, respectiv în jurul inimii.

Potrivit medicului, pacienta a trecut prin mai multe forme de susținere mecanică a inimii și plămânilor, printre care VA-V ECMO, pompa cardiacă Impella, canula Avalon și dializă. Echipa a efectuat, cumulat, aproximativ 20 de ore de bronhoscopie intervențională pentru controlarea complicațiilor pulmonare.

După 92 de zile, medicii au putut îndepărta canulele ECMO. Decanularea arată că pacienta nu mai avea nevoie de acest sistem de susținere, însă medicul nu a oferit alte informații despre starea sa actuală sau despre momentul externării.

„A trecut prin multe momente în care ar fi fost foarte ușor să găsim mai multe motive pentru a nu mai crede. Și totuși, am continuat", a transmis Iuliu Torje.

ECMO este utilizat în cazul pacienților cu insuficiență respiratorie sau cardiacă extrem de gravă, atunci când tratamentele obișnuite nu mai reușesc să asigure oxigenarea organismului.

Sângele este scos temporar din corp, trecut printr-un dispozitiv care îl oxigenează și elimină dioxidul de carbon, apoi este reintrodus în circulație. Aparatul poate prelua funcția plămânilor, a inimii sau a ambelor organe, oferindu-le timp să se recupereze.

ECMO nu vindecă boala care a provocat insuficiența, ci menține organismul în viață în timp ce medicii tratează cauza. Este o procedură complexă, costisitoare și asociată unor riscuri importante, precum hemoragiile, infecțiile și formarea cheagurilor.

Tratamentul poate depăși 25.000 de euro pentru numai două săptămâni, iar utilizarea sa necesită echipe medicale special pregătite. În România, procedura este finanțată prin programul de Acțiuni Prioritare al Ministerului Sănătății.

Pornind de la experiența celor doi pacienți, Iuliu Torje a transformat relatarea într-un mesaj despre situația României și despre tentația oamenilor de a-și pierde speranța.

„Poate că suntem în acel moment în care putem înșirui zece, o sută sau o mie de motive pentru care să nu mai credem că lucrurile se pot îndrepta. Dar poate că tocmai faptul că avem nevoie de atât de multe înseamnă că încă nu am găsit acel singur motiv, absolut și definitiv, pentru a renunța", a scris medicul.

„În medicină am învățat că limita dintre imposibil și posibil nu este acolo unde credem noi că este. Poate că și unei societăți trebuie să îi acordăm aceeași șansă. Să ne facem bine. Depinde de noi", și-a încheiat Iuliu Torje mesajul.

Cazurile medicale au fost relatate de medic pe pagina sa publică, fără informații care să permită identificarea pacienților și fără publicarea documentelor clinice, astfel că detaliile trebuie atribuite acestuia.

Meta-descriere: Medicul român Iuliu Torje povestește cum un pacient a ieșit din ATI după 110 zile pe ECMO și despre pacienta decanulată recent după 92 de zile.