• Tweet

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat, joi, cum a ajuns România într-o situație de neexplicat. Dintr-un stat care exporta energie, țara noastră a ajuns importatoare, după ce, la ordinul UE, a eliminat energia pe bandă (cărbune, gaz), care asigura o bună parte din consumul pentru populație și pentru economie.

"Am căutat să găsim un set de măsuri, care ducă la o reducerea prețului la consumatorul final. Am ajuns în acest context guvernamental fix în perioada în care schema de compensare-plafonare a prețului la energia electrică a ajuns la final, la data de 1 iulie. Prețul final al facturii este acum dublu. Cu eliminarea schemei, au ajusn să plătească facturi duble. oameni care au sub 1950 de lei vor avea o bonificație de 50 de lei pentru palta facturilor.

Rom\nia a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din UE, în urma unor măsuri din ultimii 10 ani, pe care nu vreau să le comentez prea mult. Unul dintre acestea este scoaterea din uz a energiei pe bandă, bazată pe cărbune și pe gaz. Vorbim de un procent de 56%. În anii 2021, 2022, pe lângă factori interni, am avut și agresiunea rusă care a șantajat prin prețul gazelor piața energiei din Europa. Ca urmare anm ajuns la un cost de 500 de euro per megawat oră tranzacționat pe burse, după care s-a stabilizat în ultimii trei ani.

Diferența a fost dată de schema de compensare-plafonare, care și-a atins maturitatea. Astfel s-a ajuns la costul de acum de 1,5 lei/kilowat. Am căutat să scădem prețul și să creștem capacitățile de producție.

Faptul că România șio-a asumat că va elimina exploatarea cărbunelui și utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul anului 2025, în comparație cu Polonia sau Germania, care și-au stabilit ca termen 2039, respectiv 2049, a făcut să ne concentrăm cu această decizie de a închide capacitățile de producție a energie în bandă. Lucru care a transformat România dintr-un exportator net de energie și o țară cu mix de energie într-un importator net de energie", a spus Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că România mai are patru luni până la termenul limită pentru închiderea minelor pe cărbune, asumate prin angajamente anterioare, dar în prezent se așteaptă forma finală a unui studiu privind posibilitatea prelungirii exploatării până în 2030.

„Aștept în cursul acestei zile o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului securității energetice a României a închiderii acestor mine. Urmează ca în cursul zilei de mâine o discuție cu premierul României să-i prezint datele respectivului studiu, să-l transmit și către cei din Comisia Europeană, și să analizăm foarte clar cum în această etapă să oprim închiderea acestor mine și să păstrăm în continuare deschise centralele pe cărbune", a declarat ministrul, într-o conferință.

El a precizat că analiza vizează zăcămintele de cărbune din Valea Jiului, unde predomină antracit și huilă, pentru a evalua dacă exploatarea poate fi prelungită până în 2030. „Să păstrăm exploatarea minieră și centralele în activitate până când construim centrale pe gaz care să preia treptat producția de energie electrică", a explicat ministrul.

Oficialul a subliniat importanța menținerii locurilor de muncă în aceste zone și a continuării activității economice tradiționale: „Cred că România poate să fie o țară care să producă cărbune, să îl exporte, fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre".

În paralel, ministrul a menționat că au fost purtate discuții cu Comisariatul European pe Social, Educație și Integrare Profesională, Roxana Mînzatu, pentru identificarea de surse de finanțare care să permită diversificarea veniturilor în regiuni miniere: „Lucrăm pe două paliere: să salvăm exploatarea minieră și centralele pe cărbune și să dezvoltăm oportunități economice pentru oamenii din aceste zone".

El a mai subliniat că măsurile se vor coordona la nivel tehnic și operațional și că implică întreaga conducere a României, pentru a proteja atât securitatea energetică, cât și competitivitatea economică. „Aceste decizii nu sunt doar ale ministerului de resort, ci trebuie asumate la nivel național", a încheiat ministrul.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat, joi, strategia guvernamentală pentru independența energetică a României, bazată pe două piloni principali, anume creșterea capacităților de producție și implementarea de mecanisme pentru reducerea prețurilor la energie electrică.

„Am creat, împreună cu colegii mei, o matrice foarte clară prin care arătăm cum, până în 2032, România poate să se transforme din importator de energie în exportator de energie", a declarat Ivan.

Ministrul a detaliat planurile concrete pentru următorii ani, menționând că „până la finalul anului viitor o să punem în funcție alți 435 MW din solar", iar din PNNR sunt pregătiți „1100 MW pe care îi pregătim să-i punem în funcție până la finalul anului viitor: eolian 300, solar 100 și, cel mai important poate, capacități de stocare de 750 MW".

Ivan a enumerat proiectele aflate în diferite stadii de dezvoltare: „Mintia, un proiect privat pe care îl susțin, Iernutul, Cetul, Arad și Constanța, care fac parte din pachetul de renegocierea PNNR-ului cu cei din Comisia Europeană".

Ministrul a explicat necesitatea stocării energiei pentru stabilizarea prețurilor. „Astăzi, România, atunci când produce energie din resurse regenerabile, în special din solar, Bulgaria și Grecia și toate statele din jurul nostru, atunci prețul este foarte mic. Iar pentru a ne asigura un echilibru în piața de energie, avem nevoie ca energia produsă în timpul zilei, care se vinde foarte ieftin, să o stocăm, iar mai departe să o folosim în vârf de sarcină".

Ivan a anunțat implementarea unor măsuri pentru combaterea tranzacțiilor speculative: „Dacă până de curând oricine, o companie care avea un capital social de sute de lei, avea o licență de tranzacționare, putea să blocheze volume de energie în valoare de 100 sau 200 de milioane de euro în avans, fără nicio plată sau fără niciun risc din partea acelui trader de energie." Pentru a elimina aceste practici, „pentru achizițiile mai mari de 6 luni, fiecare companie, fiecare trader să vină cu garanții de minim 10%, iar pentru cele de sub 6 luni, de 5%", a precizat ministrul.