MISTERUL HĂRȚII LUI PIRI REIS PERSISTĂ PÂNĂ ÎN ZIUA DE AZI

Postat la: 18.02.2025 |

În 1929, un grup de istorici de la Palatul Topkapi din Istanbul, Turcia, au făcut o descoperire fascinantă: un fragment de hartă executată pe o bucată de piele de gazelă şi datată 1513. Harta descrie în detaliu o parte a Oceanului Atlantic şi cele două Americi. Este misterios faptul că, potrivit datării, harta a fost realizată la doar câţiva ani după descoperirea lui Columb şi cu trei secole înainte de a se fi aflat ceva despre Antarctica.

Odată cu trecerea timpului, în loc să se elucideze misterul, dezbaterile legate de modalitatea în care autorul hărţii a adunat informaţiile au devenit din ce în ce mai furtunoase. Este vorba, oare, despre un popor foarte evoluat, sau chiar despre extratereştri, ori avem de-a face cu realizarea grafică a teoriilor elaborate în acel moment de strămoşii noştri? Hartă a fost botezată după numele realizatorului său: Piri Reis. Cuvântul „reis" înseamnă „amiral"; s-a descoperit că, înainte de a accepta postul de comandă în Marina Imperială otomană, Muhiddin Piri a fost un simplu pirat. În timpul călătoriilor sale, el a adunat tot felul de hărţi, schiţe, desene şi diagrame ale liniilor de coastă şi ale tuturor insulelor cunoscute până în acel moment. În 1513, utilizând mai multe surse exhaustive de date şi informaţii, el a realizat prima sa hartă a întregii lumi, ceea ce astăzi numim Harta Piri Reis.

Despre Piri Reis se mai ştie că în 1528 a compilat o nouă serie de informaţii şi studii şi şi-a continuat cariera militară până în 1554, respectiv, până la vârsta de aproximativ 90 de ani, când a fost decapitat din ordinul sultanului. Segmentul de hartă descoperit în 1929 este doar un fragment din documentul original şi înfăţişează Oceanul Atlantic, de la coasta de vest a Africii, până la coasta de est a Americii de Sud şi până la coasta de nord a Antarcticii, în sud. Interesant este faptul că Piri a inclus în hartă şi detalii referitoare la sursele de informaţii pe care le-a utilizat.

Astfel, el pretinde că s-a folosit de unele indicii cartografice din secolul al IV-lea, şi chiar mai vechi. Harta nu a fost realizată prin împărţirea în linii drepte - longitudine şi latitudine -, ca în cazul hărţilor moderne, ci cu ajutorul unei serii de cercuri şi linii radiante. Acest gen de hărţi sunt numite „portolan" şi înfăţişează rute de navigaţie, reprezentând ghiduri de la un port la altul, fără a oferi informaţii exacte despre poziţia şi profilul configuraţiei terestre. Hărţile antice de acest gen au fost foarte răspândite; chiar Columb a declarat că a folosit una dintre acestea când a pornit în călătoria care s-a soldat cu descoperirea Americii.

Mulţi dintre cei care au studiat amănunţit Harta Piri Reis consideră că nivelul detaliilor geografice şi al informaţiilor matematice care au fost necesare pentru realizarea ei depăşeşte cunoştinţele şi sistemul de navigare din secolul al XVI-lea. Într-adevăr, experţii Forţei Aeriene a SUA din anii '60 au ajuns la concluzia că harta este atât de precisă, încât au înlocuit chiar unele date eronate din propriile lucrări cartografice. Unii oameni cred că o astfel de hartă a putut fi realizată numai prin survoluri aeriene, ba chiar se sugerează că fiinţe extraterestre au cartografiat planeta noastră şi şi-au lăsat studiile pentru a fi copiate de fiinţele umane.

Modul în care este descrisă Antarctica, acurateţea detaliilor geografice reprezintă cel mai fascinant aspect al Hărţii Piri Reis, cu atât mai mult cu cât acest continent a fost descoperit în 1918, iar cartografierea modernă s-a realizat abia în 1949, de către o expediţie mixtă, britanică şi scandinavă, cu ajutorul unui echipament sofisticat cu care s-a putut vedea profilul solului aflat sub calota de gheaţă.

Potrivit teoriei menite să explice această situaţie, o civilizaţie antică a reuşit - cu ajutorul unei tehnologii avansate, care nu s-a păstrat până în prezent - să cartografieze continentul înainte de a fi acoperit de gheaţă. Şi în această privinţă există controverse între oamenii de ştiinţă; în timp ce unii afirmă că Antarctica este acoperită de gheaţă de peste 6000 de ani, alţii cred că este vorba de cel puţin sute de mii de ani. Experţii cartografi pretind că la alcătuirea hărţilor în sistemul portolan nu se avea în vedere acurateţea datelor, ba chiar multe dintre acestea includeau teritorii imaginare.

Cu toate acestea, Harta Piri Reis prezintă detalii de o acurateţe greu de explicat. Spre exemplificare, Insula Falkland, care este plasată pe latitudinea corectă, deşi ea a fost descoperită abia în 1592, şi lanţul muntos Andes din America, necunoscut la acea dată. De asemenea, Groenlanda a fost descrisă ca fiind formată din 3 insule separate, fapt confirmat de descoperirile făcute abia în acest secol. Aşadar, dezbaterile continuă. Se poate spune oare ca Piri Reis a avut doar noroc şi intuiţie atunci când a realizat cartografierea? Sau a avut acces la hărţi maritime şi terestre realizate de o rasă superioară, care a trăit pe planeta noastră în urmă cu multe mii de ani.