O nouă consecință stranie a Covid-19: Creierul pare să îmbătrânească după infectare cu 20 de ani

Postat la: 28.09.2024 |

Un studiu realizat în Marea Britanie a constatat că, la pacienții care au fost infectați cu forme severe de Covid-19, creierul poate prezenta o îmbătrânire similară cu cea care ar fi de așteptat în 20 de ani, încă de la un an după infectare. Aceste consecințe neurologice se manifestă printr-o pierdere a volumului cerebral.

Covid-19 a debutat ca o boală respiratorie, dar astăzi, la ani de zile de la începutul pandemiei, știm că SARS-CoV-2 poate afecta și alte organe din corpul nostru, inclusiv creierul. Acest lucru este evidențiat de faptul că unul dintre simptomele cel mai des raportate de persoanele afectate de Covidul lung este așa-numita ceață mentală, un sentiment de concentrare slabă și confuzie, cunoscut și sub numele de ceață cerebrală cognitivă.

Acum, unul dintre cele mai mari studii efectuate până în prezent cu privire la efectele pe termen lung ale Covid-19 asupra creierului a constatat că, în cele mai grave cazuri de infecție, poate apărea o pierdere severă a funcției cognitive, atât de mult încât, la aproximativ un an (12-18 luni) după boală, creierul pare îmbătrânit cu douăzeci de ani.

Deși aceste consecințe nu pot fi observate decât la o minoritate de pacienți, acest studiu, care tocmai a fost publicat în revista Nature, nu numai că a confirmat posibilul impact al virusului asupra funcțiilor cognitive, dar a identificat și doi markeri biologici care ar putea să îl facă măsurabil în viitor: pierderea de volum a creierului și prezența în sânge a unor niveluri foarte ridicate ale unei proteine care indică leziuni cerebrale.

Studiul în cauză este Covid-19 Clinical Neuroscience (COVID-CNS) și a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Liverpool și King's College din Londra. Scopul a fost de a studia efectele neurologice și neuropsihiatrice acute ale Covid pentru a descoperi procesele biologice care le declanșează. Deși complicațiile neurologice sau neuropsihiatrice afectează aproximativ 20-30 % dintre pacienții spitalizați, „nu este încă clar", explică autorii principali, „dacă există dovezi obiective de afectare cognitivă și, în caz afirmativ, dacă există dovezi biologice de leziuni cerebrale sau dacă și cât de repede pacienții s-ar putea recupera", citează FanPage.

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii au studiat creierele a 351 de pacienți care fuseseră spitalizați din cauza unei forme severe de infecție Covid-19, unii cu și fără complicații neurologice. Ei au studiat starea stărilor lor cognitive și apoi le-au comparat cu cele ale unui grup de control format din 3 000 de persoane.

Observând reducerea volumului regiunilor creierului și prezența biomarkerilor care indică prezența leziunilor cerebrale, cercetătorii au putut măsura deficitele cognitive ale pacienților - care se îmbolnăviseră de Covid-19 cu aproximativ un an înainte - similar cu ceea ce ne-am aștepta să găsim după îmbătrânirea timp de 20 de ani.

Această deteriorare a funcției cognitive a fost prezentă atât la pacienții care au avut complicații neurologice în timpul bolii, cât și la cei care nu au avut. Acest lucru înseamnă, explică autorii, că Covid-19 (în mod clar, în cazurile severe) poate provoca tulburări cognitive chiar și atunci când nu au fost diagnosticate astfel de leziuni în timpul fazei acute a infecției.

Deși este încă neclar modul în care infecțiile acute cu Covid-19 pot provoca îmbătrânirea și deteriorarea cognitivă, faptul că acest studiu a arătat că există dovezi clare ale acestei asocieri, cum ar fi reducerea volumului creierului, documentată prin RMN, și prezența în sângele pacienților a biomarkerilor care semnalează în mod normal prezența leziunilor cerebrale „indică faptul că pot exista mecanisme biologice măsurabile care stau la baza acestei" deteriorări cognitive. O constatare - speră cercetătorii - care ar putea fi utilizată în studiile privind Covidul lung și cauzele acelor simptome care nu sunt încă pe deplin clare, cum ar fi ceața mentală.