Organizațiile internaționale acuză România de un fals grosolan: Măsluiește grav datele pentru a evita sancțiuni

Postat la: 21.09.2024 |

Capitala României este, potrivit datelor centralizate de Agenția Europeană de Mediu, cea de-a treia cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană. București vine, în evaluarea continentală, după Zagreb și Varșovia.

Metodele de măsurare folosite de instituțiile de control ale unor state, inclusiv România, par să încalce sistematic reglementările UE și ascund gradul de poluare reală, susțin autorii raportului "European Monitoring Station Check - Results of NO2 Measurements Across Europe", coordonat internațional de organizația Deutsche Umwelthilfe și realizat în România de asociația 2Celsius.
Principala sursă de poluare este arderea combustibililor fosili și emisiile de azot - la încălzire, în traficul rutier sau în industrie. Un studiu realizat între anii 2022 și 2024 în 64 de puncte din șase țări cu scopul de a elabora o "hartă de alarmă pentru gazele de eșapament", relevă că poluarea cu dioxid de azot (NO2) este nu de puține ori semnificativ mai mare decât valorile comunicate oficial.

Măsurătorile efectuate în București au relevat mai multe puncte "cu niveluri semnificativ mai mari de poluare cu NO2 decât cele înregistrate de staţiile oficiale de monitorizare", se arată în prezentarea raportului. Unul din motivele invocate de cei care au monitorizat situația în capitala României este amplasamentul incorect al posturilor oficiale de măsurare, care nu se află în locurile în care "sunt de așteptat cele mai mari concentrații de NO2". Un exemplu oferit chiar în raport de reprezentanții 2Celsius este stația de monitorizare a traficului urban de pe Șoseaua Ștefan cel Mare: aceasta este situată într-un spațiu deschis cu o bună ventilație și nu într-un așa-numit "canion stradal", unde se concentrează, de fapt, poluarea. Comparația cu alte puncte din oraș evidențiază că poluarea cu dioxid de azot este semnificativ mai mare decât sugerează datele oficiale, fapt confirmat și de măsurătorile mobile ale autorilor studiului. Situația este comparabilă cu cea identificată la Budapesta, unde una dintre stațiile oficiale de măsurare se află în mijlocul unui parc.

Într-un raport anterior, reprezentanții 2Celsius au atras atenția că cea mai importantă stație oficială de măsurare a poluării în trafic, amplasată în fața Cercului Militar de pe Calea Victoriei din București, nici măcar nu a fost funcțională în 2023. În acest loc, observatorii independenți au măsurat, de fapt, și cea mai mare valoare medie anuală înregistrată în capitala României, de 53,5 micrograme pe metru cub (μm/m30), în condițiile în care legislația în vigoare în România (politic decisă, fără să se țină cont de recomandările de sănătate publică) nu permite depășirea valorii de 40 μm/m3 și va trebui cât mai curând înjumătățită. De altfel, în toate punctele de măsurare se depășesc îndrumările Organizației Mondiale a Sănătății, care specifică nivelul admis la 10 μm/m3.

"La nivel național nu a existat o reacție la măsurătorile noastre", a punctat, într-o discuție cu DW, Mihai Stoica, directorul executiv al organizației non-guvernamentale 2Ceslius, partenerul din România al Deutsche Umwelthilfe. Există, în schimb, interes din partea Primăriei Generale a Municipiului București, care a solicitat datele alternativ culese de asociația de protecția mediului pentru a le folosi la realizarea planului general de calitate a aerului. "Sunt foarte deschiși să trimită laboratorul lor mobil pentru a face măsurători paralele", a precizat Stoica.

În România, rețeaua de monitorizare națională a calității aerului, impusă de normele Uniunii Europene, este subdimensionată. De altfel, unul din motivele pentru care statul român a făcut obiectul unei proceduri de infringement la Bruxelles s-a datorat tocmai submăsurării. "Ai noștri nu dau suficiente date într-un an, deci nu poate fi evaluată starea poluării. România a optat pentru cel mai mic număr de stații, pentru că așa facem noi de obicei", constată reprezentantul 2Celsius, și completează: "Nu știu dacă este o problemă de resurse sau mai degrabă de dezinteres. Sau poate chiar de interes. A existat o discuție pentru a aduce legislația la zi dar la Ministerul Mediului ni s-au închis porțile, ne-au spus că senzorii cu care operează societatea civilă nu sunt omologați și datele nu sunt relevante".

În plus, rețeaua subdimensionată nici nu este adusă la zi. Au rămas, de exemplu, stații de măsurare industrială în zone în care nu mai există industrie și care ar trebui să aibă, între timp, profil de trafic urban. Asemenea monitorizări, care analizează parametri inadecvați realității din teren, dau o imagine falsă a stării aerului. De precizat că, în București, 60% emisiile poluante provin din trafic, proporția modificându-se ușor în lunile reci, când crește poluarea rezultată de la pornirea centralelor de apartament.

Un indiciu privind rolul major al politicii în reflectarea reală și alterată a stării aerului respirat de români a ieșit la suprafață în luna iulie a acestui an, când a devenit public că Executivul ar urma să aplice noile regulamente europene care prevăd, între altele, instituirea în marile orașe a unor zone cu nivel scăzut de emisii, așa numitele ZNSE. Din întreaga argumentație a măsurii legislative, cele mai vizibile știri apărute în presa din România au scos în evidență mai ales detaliul că în aceste ZNSE ar urma să se poată intra cu mașina doar după achitarea unei taxe. În miezul pregătirilor pentru două alegeri naționale, guvernul premierului Marcel Ciolacu a retras proiectul normativ total neinspirat și nefericit pentru o perioadă de campanie.