România, printre cele mai mici programe anticriză din regiune. Doar Rusia stă mai prost. Două țări au aplicat un IMM Invest complet diferit

• Tweet

În regiunea noastră, România are al doilea cel mai mic pachet de măsuri anticriză, cam 4,8% din PIB, conform unei prezentări a economistului-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, Dan Bucșa. Rusia are cel mai mic pachet la 3,5% din PIB. Cel mai mare pachet este în Cehia de 23,5% din PIB.

El a luat în calcul două tipuri de sprijin:

1. Sprijin direct: cheltuieli fiscale, excepții de la plata taxelor, tot felul de subvenții, ajutoare, transferuri și așa mai departe, adică bani care sunt dați direct.

2. Sprijin indirect: credite și garanții (e foarte probabil ca acesta să crească și la noi, dar a luat dimensiunea măsurilor anunțate)

• Dacă ne uităm la regiune în comparație că țările dezvoltate, e clar că programele sunt mai mici decât în cele dezvoltate.

• Germania iese în evidență prin dimensiunea programului și prin rapiditatea implementării lui, urmată de Cehia, Marea Britanie, Italia, Franța.

„Țările de la noi din regiune, după cum vedeți, nu au programe foarte mici. Toată lumea spune de Spania că are un program foarte puțin ambițios, dar dacă-l comparați ca procent din PIB cu ce se întâmplă la noi în regiune, pare destul de mare", spune Bucșa.
Dimensiunea nu e totul

„Dacă ne uităm la Cehia, campioana regională, și la forma programului este extrem de populist și foarte vag. Am încercat să urmărim măsurile luate de toate țările pe principalele categorii", spune el.

• România are cel mai diversificat program din toate țările. Încearcă să bifeze toate căsuțele. Problema e că dimensiunea lui este foarte mică, în comparație cu altele.

„Dacă ar fi să pun în balanță dimensiunea și diversitatea programelor, aș spune că țările care ies în evidență la noi în regiune sunt Polonia și Slovenia cu niște programe destul de stufoase ca număr de măsuri, dar și de dimensiune suficient de mare pentru economie", explică Dan Bucșa.
Programele de implementare au început foarte greu în toate țările

„În mare parte din țări nu s-a întâmplat aproape nimic în aprilie. Programele au început, de fapt, în mai, unele în iunie, iar unele țări încă așteaptă", a mai spus el.

• În Rusia, după ce că programul direct este foarte mic, aproape nimic nu a fost implementat, încă.

Eficiența implementării a fost slabă în toată regiunea.

„Nu este o surpriză, pentru că birocrația este foarte stufoasă în toată regiunea, le-a luat foarte mult Guvernelor să mute o parte din aceste operațiuni online. Unele nu au făcut-o nici acum, Rusia e un exemplu. Există și alte țări care cer în continuare ștampiluța și dosarul cu șină", afirmă economistul-șef UniCredit.

• Adaptarea trebuie să vină pentru că noi nu credem că această criză va avea un final foarte rapid. Credem că nu vor mai fi restricții naționale de tipul celor pe care le-am văzut între martie și mai, dar foarte probabil vor fi restricții regionale. Probabil acesta va fi viitorul pentru cel puțin încă un an, adică restricții regionale, nu naționale.

„Aceste programe de sprijin foarte probabil vor trebui menținute în 2021. Dacă ele sunt făcute și implementate bine acum, eficiența lor va fi mai mare la anul", a explicat Dan Bucșa.
Două programe de ajutorare a IMM-urilor din regiune atrag atenția

„IMM Invest merge atât de încet, pentru că toate acele dosare trebuie să fie analizate. Apoi ele se întorc la FNGCIMM. Peste tot e la fel", spune Bucșa.

Există două excepții unde creditele au fost date mai rapid.

1. Ungaria

Acolo toate creditele se dau sub forma unei scheme de stat. Adică banca Centrală dă bani băncilor la 0% deja de vreo 5 ani. Băncile trebuie să crediteze IMM-urile cu 2,5% maxim (dobânda). Ăla este un transfer de la stat.

2. Polonia.

„S-a uitat și a zis: <Noi nu credem că sistemul ăsta de garanții care trece prin bănci este suficient de rapid>. Au luat fondul lor suveran de investiții născut mort, ca orice fond suveran de la noi din regiune, și au zis: <De acum încolo voi veți da credite pentru IMM-uri. Cum? Emiteți niște bonduri, băncile le cumpără, a doua zi Banca Centrală le cumpără de la bănci și dați credite fără să vă uitați la condiții>

Riscul în cazul Poloniei:

„Banca Centrală trebuie să emită monedă. Probabil cam 4% din PIB. Cam asta e dimensiunea programului. Deja au dat aproape 3% din PIB. Faptul că nu se uită la calitatea celui creditat, înseamnă că multe din aceste credite vor fi, de fapt pierdere. Statul și-a asumat o pierdere cam de 3% din PIB. Ei își pot asuma pierderea pentru că Polonia a pornit la drum cu un deficit de sub 1% anul trecut și cu niște rezerve fiscale destul de mari. Vor să pună această pierdere de vreo 3% din PIB asumată în următorii 2-3 ani", a explicat Dan Bucșa.