• Tweet

România începe luna octombrie 2026 într-o situație extrem de vulnerabilă pe plan energetic, cauzată de secetă, debitul alarmant de scăzut al Dunării, producția slabă a hidrocentralelor și imposibilitatea de a reporni în siguranță reactoarele nucleare de la Cernavodă. În fața acestui scenariu critic, în care consumul de energie ar putea să atingă 8.000 MW la orele de vârf, Guvernul a decis de urgență prelungirea măsurilor speciale pentru prevenirea prăbușirii Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Situația hidroenergetică pune presiune suplimentară pe sistemul energetic național. Prognoza debitului Dunării la intrarea în România nu oferă, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de Guvern, o perspectivă sigură pentru repornirea cel puțin a unei unități de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în luna octombrie 2026, informează Mediafax.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie, după reducerea nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire. Ulterior, pe 13 august, a fost oprită și Unitatea 2. În condiții normale, cele două reactoare operate de Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția națională de energie.

Lipsa precipitațiilor afectează în același timp producția hidro, în timp ce apropierea sezonului rece poate determina creșterea consumului. Pentru prima parte a lunii octombrie sunt prognozate temperaturi apropiate de valorile normale, însă cu scăderi mai importante pe timpul nopții. În aceste condiții, consumul de energie electrică la vârful de sarcină de seară ar putea ajunge la 8.000 MW.

Problema nu este doar lipsa temporară a producției de la Cernavodă. Debitul redus al Dunării afectează și perspectivele de producție ale hidrocentralelor, în timp ce nivelul apei este esențial pentru funcționarea în siguranță a sistemului de răcire de la Cernavodă.

Documentele guvernamentale indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea în țară, la Baziaș. Debitul, estimat la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie, ar putea coborî spre 1.185-1.200 m³/s în intervalul 10-13 octombrie, în scenariul median.

Potrivit aceleiași analize, la Cernavodă se conturează o perioadă critică între 15 și 22 octombrie 2026. În scenariile nefavorabile ar putea fi atins sau depășit pragul de minus 262 de centimetri, ceea ce menține riscul operațional privind asigurarea nivelului necesar pentru răcire.

Producție de energie prăbușită pe linie: limitele termocentralelor pe cărbune, ale turbinelor eoliene și ale panourilor solare

Situația sistemului energetic este complicată și de evoluția celorlalte surse de producție. Potrivit datelor citate de Guvern, grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile unor rezerve limitate de combustibil.

Producția eoliană este prognozată să atingă în următoarea perioadă valori cuprinse între 600 și 2.500 MW, însă pentru prima decadă a lunii octombrie estimările indică un maxim de aproximativ 1.000 MW.

Nici energia fotovoltaică nu oferă o soluție suficientă pentru acoperirea necesarului. Producția este estimată la maxime de sub 2.800 MW și urmează să scadă pe măsură ce durata perioadei de radiație solară se reduce. Nebulozitatea mai ridicată poate diminua suplimentar aportul energiei solare în Sistemul Energetic Național.

La nivel regional există, de asemenea, presiuni asupra producției nucleare. În Ungaria, un grup al centralei de la Paks este programat pentru retragere din exploatare în perioada 19 septembrie-10 octombrie, ceea ce înseamnă o reducere a producției cu aproximativ 500 MW.

Ministerul Energiei avertizează că vulnerabilitatea principală a sistemului este reprezentată de deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf, respectiv între orele 18:00 și 22:00. În același timp, posibilitățile de import sunt limitate de situația energetică regională.

Documentul explică faptul că lipsa unor rezerve suficiente pentru echilibrarea sistemului poate genera probleme importante în perioadele de consum maxim.

„În condițiile prezentate mai sus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave. În plus, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică", indică documentul citat.

Pentru a preveni deteriorarea situației și pentru a menține stabilitatea SEN, Transelectrica poate aplica mai multe măsuri de siguranță în cazul materializării unei situații de criză pe piața energiei electrice.

Măsurile pot fi aplicate atunci când este amenințată siguranța fizică sau securitatea persoanelor, a aparatelor ori a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național. Transelectrica trebuie să informeze ANRE și Ministerul Energiei, iar participanții la piața de energie electrică trebuie anunțați cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea efectivă a măsurilor.

Ordinea măsurilor prevăzută de hotărârea de Guvern începe cu creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ și pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică.

Ulterior, pot fi reduse sau anulate capacitățile disponibile de interconexiune pentru export și schimburile de energie notificate pe direcția export.

Ultima măsură prevăzută este limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în condițiile stabilite de normativul aplicabil situațiilor de criză din Sistemul Electroenergetic Național.

Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că problema este determinată de suprapunerea mai multor factori: nivelul redus al Dunării, producția hidro scăzută, indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă, reducerea treptată a producției fotovoltaice și posibilitatea unui consum mai ridicat în orele de seară.

Autoritățile nu anunță că o criză de energie este inevitabilă, însă documentele oficiale indică în mod explicit existența unui risc și prevăd măsuri care pot fi activate dacă echilibrarea sistemului devine dificilă.

Pentru luna octombrie, evoluția debitului Dunării și posibilitatea revenirii unor capacități importante de producție vor fi, astfel, elemente esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic național.