Cercetătorii au găsit o fâșie de uscat ascunsă sub mare. Descoperirea poate rescrie istoria a doua insule celebre

Postat la: 04.10.2026 |

Cercetătorii au găsit o fâșie de uscat ascunsă sub mare. Descoperirea poate rescrie istoria a doua insule celebre

Două insule celebre din Marea Mediterană ar fi fost legate printr-o fâșie de uscat. Este vorba despre Sicilia și Malta. Descoperirea este importantă deoarece limba de pământ le-ar fi permis oamenilor să se deplaseze între cele două teritorii cu mult timp înainte de ce momentul acceptat de cercetători.

O expediție științifică italo-malteză a scos la iveală noi dovezi despre o perioadă în care Sicilia și Malta nu erau despărțite de mare. Cercetătorii au cartografiat o porțiunea aflată pe fundul Mării Mediterane, despre care cred că a legat cele două teritorii în timpul ultimei ere glaciare.

În prezent, peste 90 de kilometri separă Sicilia de Malta, distanță care poate fi parcursă doar pe mare sau pe calea aerului. Cu mii de ani în urmă, însă, situația era complet diferită. Între cele două insule exista o întindere de uscat care putea fi traversată.

Descoperirea a fost făcută în cadrul proiectului „Bridges", o colaborare între Institutul de Științe Marine al Consiliului Național de Cercetare din Italia (CNR-Ismar) și Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală (OGS), conform Il Messaggero.

O expediție desfășurată la bordul navei oceanografice CNR Gaia Blu, între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, a cercetat fundul Strâmtorii Siciliei. Potrivit cercetătorului Emanuele Lodolo, care a coordonat proiectul împreună cu Maria Filomena Loreto, zona este încă „deosebit de necunoscută" în ceea ce privește cartografierea subacvatică detaliată.

Cercetătorii au folosit tehnologii de cartografiere de înaltă rezoluție, care au permis identificarea unui relief submarin mult mai complex decât cel cunoscut anterior.

Pe fundul mării au fost observate creste alungite și discontinue, care se întind pe zeci de kilometri, dar și depresiuni și bazine protejate. Formațiunile seamănă cu peisajul unui arhipelag scufundat, iar cercetătorii au identificat inclusiv ceea ce ar putea fi un fost recif de corali.

Ipoteza este legată de ultima eră glaciară. În urmă cu aproximativ 22.000 de ani, nivelul Mării Mediterane era cu circa 120 de metri mai coborât decât în prezent, deoarece cantități uriașe de apă erau blocate în calotele glaciare. În aceste condiții, suprafețe care astăzi se află sub apă erau atunci la suprafață. Fâșia dintre Sicilia și Malta făcea parte din acest peisaj.

Cercetătorii urmează să analizeze mostrele de sedimente colectate în timpul expediției. Datarea cu radiocarbon ar putea indica momentul în care diferitele porțiuni de uscat au fost acoperite de mare.

Confirmarea existenței unui fost recif de corali ar putea oferi, de asemenea, informații despre ecosistemele care au existat în această zonă în perioada în care nivelul mării era mult mai scăzut.

Una dintre cele mai importante întrebări rămâne dacă oamenii au folosit această fâșie de uscat. Cercetătorii consideră plauzibil ca animalele să fi traversat zona, iar grupurile de vânători-culegători din Sicilia să fi exploatat resursele de pe coastele și din zonele umede formate aici.

Nu există însă, deocamdată, dovezi arheologice care să confirme că oamenii au traversat efectiv acest teritoriu. Mai mult, opinia general acceptată este că, atunci când oamenii au ajuns în Malta, legătura terestră dintre insulă și Sicilia nu mai exista.

Cercetările arheologice recente au schimbat și cronologia cunoscută a primilor locuitori ai Maltei. Mult timp s-a considerat că primii oameni care au ajuns pe insulă au fost fermieri neolitici, în urmă cu aproximativ 7.500 de ani. Un studiu publicat în revista Nature a indicat însă existența unor comunități de vânători-culegători cu aproximativ 8.500-8.900 de ani în urmă. Dovezile au fost descoperite la situl Latnija, din nordul Maltei, și includ unelte de piatră, vetre și resturi provenite din alimentația comunităților de atunci, printre care pește, crustacee și păsări.

La acea vreme, podul terestru dintre Sicilia și Malta era sub apă de aproximativ 4.500 de ani înainte. Prin urmare, oamenii care au ajuns în Malta au traversat marea ceea ce dovedește că vechile populații din Mediterana aveau cunoștințe despre navigație cu mult înainte de răspândirea agriculturii.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Cercetătorii au găsit o fâșie de uscat ascunsă sub mare. Descoperirea poate rescrie istoria a doua insule celebre

Postat la: 04.10.2026 |

0

Două insule celebre din Marea Mediterană ar fi fost legate printr-o fâșie de uscat. Este vorba despre Sicilia și Malta. Descoperirea este importantă deoarece limba de pământ le-ar fi permis oamenilor să se deplaseze între cele două teritorii cu mult timp înainte de ce momentul acceptat de cercetători.

O expediție științifică italo-malteză a scos la iveală noi dovezi despre o perioadă în care Sicilia și Malta nu erau despărțite de mare. Cercetătorii au cartografiat o porțiunea aflată pe fundul Mării Mediterane, despre care cred că a legat cele două teritorii în timpul ultimei ere glaciare.

În prezent, peste 90 de kilometri separă Sicilia de Malta, distanță care poate fi parcursă doar pe mare sau pe calea aerului. Cu mii de ani în urmă, însă, situația era complet diferită. Între cele două insule exista o întindere de uscat care putea fi traversată.

Descoperirea a fost făcută în cadrul proiectului „Bridges", o colaborare între Institutul de Științe Marine al Consiliului Național de Cercetare din Italia (CNR-Ismar) și Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală (OGS), conform Il Messaggero.

O expediție desfășurată la bordul navei oceanografice CNR Gaia Blu, între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, a cercetat fundul Strâmtorii Siciliei. Potrivit cercetătorului Emanuele Lodolo, care a coordonat proiectul împreună cu Maria Filomena Loreto, zona este încă „deosebit de necunoscută" în ceea ce privește cartografierea subacvatică detaliată.

Cercetătorii au folosit tehnologii de cartografiere de înaltă rezoluție, care au permis identificarea unui relief submarin mult mai complex decât cel cunoscut anterior.

Pe fundul mării au fost observate creste alungite și discontinue, care se întind pe zeci de kilometri, dar și depresiuni și bazine protejate. Formațiunile seamănă cu peisajul unui arhipelag scufundat, iar cercetătorii au identificat inclusiv ceea ce ar putea fi un fost recif de corali.

Ipoteza este legată de ultima eră glaciară. În urmă cu aproximativ 22.000 de ani, nivelul Mării Mediterane era cu circa 120 de metri mai coborât decât în prezent, deoarece cantități uriașe de apă erau blocate în calotele glaciare. În aceste condiții, suprafețe care astăzi se află sub apă erau atunci la suprafață. Fâșia dintre Sicilia și Malta făcea parte din acest peisaj.

Cercetătorii urmează să analizeze mostrele de sedimente colectate în timpul expediției. Datarea cu radiocarbon ar putea indica momentul în care diferitele porțiuni de uscat au fost acoperite de mare.

Confirmarea existenței unui fost recif de corali ar putea oferi, de asemenea, informații despre ecosistemele care au existat în această zonă în perioada în care nivelul mării era mult mai scăzut.

Una dintre cele mai importante întrebări rămâne dacă oamenii au folosit această fâșie de uscat. Cercetătorii consideră plauzibil ca animalele să fi traversat zona, iar grupurile de vânători-culegători din Sicilia să fi exploatat resursele de pe coastele și din zonele umede formate aici.

Nu există însă, deocamdată, dovezi arheologice care să confirme că oamenii au traversat efectiv acest teritoriu. Mai mult, opinia general acceptată este că, atunci când oamenii au ajuns în Malta, legătura terestră dintre insulă și Sicilia nu mai exista.

Cercetările arheologice recente au schimbat și cronologia cunoscută a primilor locuitori ai Maltei. Mult timp s-a considerat că primii oameni care au ajuns pe insulă au fost fermieri neolitici, în urmă cu aproximativ 7.500 de ani. Un studiu publicat în revista Nature a indicat însă existența unor comunități de vânători-culegători cu aproximativ 8.500-8.900 de ani în urmă. Dovezile au fost descoperite la situl Latnija, din nordul Maltei, și includ unelte de piatră, vetre și resturi provenite din alimentația comunităților de atunci, printre care pește, crustacee și păsări.

La acea vreme, podul terestru dintre Sicilia și Malta era sub apă de aproximativ 4.500 de ani înainte. Prin urmare, oamenii care au ajuns în Malta au traversat marea ceea ce dovedește că vechile populații din Mediterana aveau cunoștințe despre navigație cu mult înainte de răspândirea agriculturii.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE