• Tweet

Liderul rus Vladimir Putin a anunţat în martie un plan de desfăşurare de arme nucleare tactice în Belarus, prima mutare a Moscovei a unor astfel de focoase în afara Rusiei de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Dacă armele ar fi amplasate la baza aeriană de la Lida, la 40 km de graniţa cu Lituania, vehiculele lor purtătoare ar putea atinge o mare parte din Europa de Est, inclusiv România, relatează Reuters.

Liderul Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat într-un interviu difuzat miercuri de postul public rusesc Rossia-1 că ţara a început deja să primească arme nucleare tactice ruseşti, despre care a spus că unele sunt de trei ori mai puternice decât bombele atomice lansate de SUA asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki în 1945. Declaraţia sa a surprins oarecum, întrucât în urmă cu câteva zile Vladimir Putin spunea că mutarea armelor nucleare tactice în Belarus ar urma să aibă loc abia la începutul lunii iulie.

"Avem rachete şi bombe pe care le-am primit de la Rusia", a declarat Lukaşenko într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia-1, care a fost postat pe canalul Telegram al agenţiei de ştiri belaruse Belta. El a acordat interviul celebrei propagandiste a Kremlinului Olga Skabeeva vorbind pe un drum, într-o poiană din pădure, cu vehicule militare parcate în apropiere şi un fel de depozit militar vizibil în fundal.

1. CE A SPUS PUTIN?

Desfăşurarea nucleară a lui Putin este un mesaj către Occident că nu va da înapoi în privinţa războiului din Ucraina.

Putin a făcut acest anunţ într-un interviu cu Pavel Zarubin, corespondentul la Kremlin al televiziunii ruse de stat. Jurnalistul a postat prima dată informaţia pe Telegram, la 25 martie.

Putin a declarat că ce l-a determinat să ia această decizie a fost un anunţ al Marii Britanii că va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. The Wall Street Journal a relatat la 13 iunie că Statele Unite urmează să aprobe, de asemenea, muniţii cu uraniu sărăcit pentru tancuri pentru a fi trimise Ucrainei.

Belarusul a declarat că desfăşurarea este un răspuns la "politica agresivă" a Occidentului şi că are ca scop să îi forţeze pe liderii occidentali să se gândească înainte de a provoca o escaladare.

2. CE ARME VOR FI DESFĂŞURATE?

Putin a declarat că armele nucleare "tactice" - numite astfel deoarece sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă - vor fi trimise în Belarus, dar nu a spus exact ce focoase vor fi desfăşurate sau unde.

Lukaşenko a declarat că focoasele sunt de trei ori mai puternice decât bombele atomice pe care Statele Unite le-au lansat asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki în august 1945. Bomba de la Hiroshima, fabricată cu uraniu-235 puternic îmbogăţit, a avut o putere de 16 kilotone (echivalentul a 16.000 de tone de TNT), în timp ce bomba de la Nagasaki, fabricată pe bază de plutoniu-239, a avut o putere de 21 de kilotone, potrivit Asociaţiei Mondiale Nucleare.

Dacă Lukaşenko are dreptate, focoasele ruseşti ar avea o putere de 48 până la 63 de kilotone fiecare.

Rusia are 1.816 focoase nucleare non-strategice, potrivit unei analize a cercetătorilor în domeniul armele nucleare ruseşti.

3. PÂNĂ LA CE DISTANŢĂ AR PUTEA AJUNGE?

Putin a declarat că rachetele balistice mobile cu rază scurtă de acţiune Iskander, care pot transporta focoase nucleare, au fost deja predate Belarusului. Surse ruseşti spun că Iskander are o rază de acţiune de 500 km.

Putin a mai spus că 10 avioane belaruse au fost adaptate pentru a transporta focoasele nucleare. Belarusul a spus că avioanele Su-25 au fost adaptate pentru a transporta focoasele. Avionul Suhoi-25 are o rază de acţiune de până la 1.000 km, potrivit unor surse ruseşti.

Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani a declarat că armele ar putea fi amplasate la baza aeriană de la Lida, la 40 km de graniţa cu Lituania.

În acest caz, vehiculele purtătoare ar putea ajunge în cea mai mare parte a Ucrainei, aproape în toată Europa de Est - inclusiv statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România - o parte din Germania, precum şi o parte din Danemarca, Suedia şi Finlanda. Oraşe precum Berlin şi Stockholm ar fi în raza de acţiune.

4. CÂND?

Putin a declarat că Rusia va termina construcţia unei instalaţii speciale de depozitare în Belarus pe 7-8 iulie, iar armele vor fi desfăşurate la scurt timp după aceea.

Lukaşenko a făcut comentarii diferite.

El a părut să indice luna trecută că armele erau deja în mişcare, în timp ce la 13 iunie a spus că armele vor fi desfăşurate în "câteva zile". El a mai spus că ar putea exista "arme nucleare pentru toţi cei care aderă la uniunea Rusia-Belarus".

Într-o înregistrare video publicată la 14 iunie, Lukaşenko a declarat că ţara sa a început deja să primească arme nucleare tactice ruseşti.

5. CINE LE CONTROLEAZĂ?

Putin a declarat că Rusia va avea controlul asupra armelor, la fel cum Statele Unite îşi controlează propriile arme nucleare tactice desfăşurate în Europa. Statele Unite au arme nucleare desfăşurate în Europa încă din anii 1950, în bazele NATO.

Putin şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la cele 200 de focoase nucleare tactice americane B61 desfăşurate în bazele din Belgia, Olanda, Germania, Italia şi Turcia. Aceste focoase americane sunt păstrate în silozuri securizate la bazele aeriene, iar Statele Unite păstrează codurile PAL (Permissive Action Link) folosite pentru a le arma.

Armele nucleare ale Rusiei sunt controlate şi transportate de cea de-a 12-a Direcţie principală a Ministerului Apărării (12 GUMO).

6. RISCURI

După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Statele Unite au făcut eforturi enorme pentru a se asigura că armele nucleare sovietice staţionate în Belarus, Ucraina şi Kazahstan au fost returnate Rusiei - care a moştenit arsenalul nuclear sovietic.

Prin reamplasarea armelor nucleare în Belarus, Putin arată că arhitectura controlului armelor nucleare de după Războiul Rece se destramă.

7. CARE ESTE RĂSPUNSUL SUA/NATO?

Statele Unite au criticat desfăşurarea nucleară a lui Putin, dar au declarat că nu intenţionează să îşi modifice poziţia privind armele nucleare strategice şi, de asemenea, că nu au văzut niciun semn că Rusia se pregăteşte să folosească o armă nucleară.

Departamentul de Stat a declarat la 27 martie că anunţul desfăşurării este de condamnat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la 18 aprilie că decizia lui Putin este iresponsabilă.

Mişcarea Rusiei este urmărită îndeaproape şi de China, care a avertizat în mod repetat în privinţa utilizării armelor nucleare în războiul din Ucraina.