Supravegherea activității online a angajaţilor: peste jumătate din salariați petrec minim 3 ore cu activități fără legătură cu munca

Postat la: 24.07.2023 |

Software-ul de supraveghere a angajaţilor, numit şi "bossware" sau "tattleware", ameninţă să creeze o breşă între angajatori şi angajaţi, sunt de părere experţii în securitate cibernetică ai Eset.

"În timp ce software-ul de monitorizare a angajaţilor poate creşte productivitatea, acesta poate reprezenta şi un potenţial câmp minat referitor la confidenţialitate şi poate afecta relaţia cu subalternii. Astfel, în unele cazuri, software-ul de supraveghere a angajaţilor, numit şi "bossware" sau "tattleware", ameninţă să creeze o breşă între angajatori şi angajaţi. Dacă este bine pus la punct, bossware-ul poate ajuta la protecţia unei organizaţii de furt şi de riscuri legale şi chiar poate duce la îmbunătăţiri importante ale productivităţii. Dar, din punct de vedere al confidenţialităţii, poate ajunge să demotiveze angajaţii sau chiar să aducă acţiuni legale împotriva companiei. Cu toate acestea, într-o nouă eră foarte flexibilă a muncii de la distanţă, este din ce în ce mai tentant pentru manageri să monitorizeze forţa de muncă. Având în vedere ce este în joc, planificarea atentă ar trebui să fie cuvântul de ordine pentru orice organizaţie care are în vedere supravegherea angajaţilor", susţine Phil Muncaster, specialist Eset.

Conform unei analize postate pe blogul din România al producătorului de soluţii antivirus Eset, "bossware" este un termen-umbrelă pentru o varietate de instrumente de urmărire a angajaţilor. Astfel, în timp ce funcţionalitatea unui asemenea software variază, la un nivel înalt va putea urmări chiar şi ce programe foloseşte un anumit angajat în timpul zilei şi pentru cât timp. O supraveghere mai intruzivă ar putea şi înregistra ecranul respectivului angajat şi tastele apăsate de acesta.

Un studiu recent a constatat că 60% dintre companiile cu sistem de lucru WFH (Work From Home) folosesc o anumită formă de "bossware", iar 88% dintre acestea au făcut şi concedieri pe baza rapoartelor acestui software, întrucât peste jumătate (53%) dintre cei a căror activitate a fost monitorizată s-a dovedit că petrec trei sau mai multe ore, în fiecare zi, pentru activităţi care nu sunt legate de muncă.

Monitorizarea ar putea acoperi: e-mailuri (conţinutul mesajelor şi expeditori/destinatari), istoricul browserului de navigare, utilizarea aplicaţiilor instalate, ecranul computerului şi tastele apăsate, camerele web, utilizarea telefonului şi conţinutul apelurilor, imagini CCTV (la birou), urmărirea vehiculelor de serviciu prin GPS, urmărirea traseului de validare a insignei de acces, fitness tracking (pentru semnele vitale şi/sau a stările de spirit.

Potrivit sursei citate, în Uniunea Europeană (UE), regulamentul General Data Protection (GDPR) permite monitorizarea la locul de muncă, dar în cadrul unui set specific de reguli. În acest sens, organizaţiile trebuie să creeze politici clare prin care să informeze personalul cu privire la orice scheme de monitorizare a angajaţilor şi să depună efort pentru a face implementările cât mai discrete posibil. Totodată, nu este permisă monitorizarea ascunsă şi exhaustivă a lucrurilor precum utilizarea internetului şi conţinutul comunicaţiilor.