• Tweet

O operațiune de mare risc, aprobată direct de președintele Donald Trump în 2019, a vizat obținerea unui avantaj strategic în timpul negocierilor nucleare cu Phenianul. Misiunea s-a încheiat cu moartea unor civili nord-coreeni neînarmați, informează The New York Times.

Într-o noapte rece din primele luni ale anului 2019, o echipă de elită a Forțelor Navale americane, SEAL Team 6, a ieșit din apele întunecate ale mării și a pășit pe o coastă stâncoasă din Coreea de Nord. Era începutul unei misiuni extrem de sensibile, planificate cu meticulozitate, menită să ofere Statelor Unite acces la comunicațiile liderului nord-coreean Kim Jong-un.

Scopul: instalarea unui dispozitiv electronic capabil să intercepteze schimburile de mesaje ale regimului de la Phenian, într-un moment în care președintele Trump se afla în plin dialog diplomatic cu liderul nord-coreean.

Operațiunea, considerată crucială pentru serviciile americane de informații, presupunea infiltrarea unor trupe pe teritoriul unui adversar înarmat nuclear, un risc enorm, ce putea declanșa o criză internațională majoră în cazul în care ar fi fost descoperit.

Pentru această misiune, a fost selectată Red Squadron, o unitate din cadrul SEAL Team 6 cunoscută pentru raidul ce l-a eliminat pe Osama bin Laden. Militarii s-au antrenat luni la rând. Înarmați cu echipament greu de detectat și îmbrăcați în costume de scafandru, au debarcat pe o plajă care părea pustie. Însă misiunea s-a desfășurat contrar planului, scrie

O ambarcațiune nord-coreeană a apărut pe neașteptate. Luminile sale au scanat suprafața apei. Temându-se că au fost reperați, membrii echipei SEAL au deschis focul. Toți ocupanții bărcii nord-coreene au fost uciși în câteva secunde. În absența unei confirmări că nu au fost detectați, SEAL-ii au decis să abandoneze misiunea. Dispozitivul de interceptare nu a fost instalat.

Detaliile operațiunii nu au fost niciodată recunoscute public de guvernele american sau nord-coreean. Informațiile prezentate în reportajul NYT au fost obținute în urma interviurilor cu peste 20 de persoane - funcționari civili, membri ai administrației Trump și personal militar actual și fost - care au vorbit sub protecția anonimatului, din cauza caracterului clasificat al misiunii.

Unii dintre aceștia au decis să vorbească tocmai din îngrijorarea că eșecurile din operațiunile speciale rămân adesea ascunse, în timp ce doar succesele, precum raidul asupra lui bin Laden - sunt cunoscute publicului. Ei avertizează că o astfel de imagine incompletă poate conduce la subestimarea riscurilor reale asumate de forțele americane.

Lansarea misiunii a avut loc în contextul în care administrația Trump încerca să obțină un progres decisiv în negocierile nucleare cu Coreea de Nord. Serviciile de informații americane avertizaseră că, în lipsa unor surse umane sau a accesului la comunicații, înțelegerea intențiilor liderului nord-coreean rămânea un „punct orb" strategic.

Dispozitivul conceput pentru a intercepta comunicațiile lui Kim Jong-un oferea o oportunitate rară, dar presupunea o infiltrare deosebit de riscantă pe teritoriul inamic.

Planul a implicat desfășurarea unei submarine nucleare americane în largul coastei nord-coreene. Din aceasta au fost lansate două mini-submarine transportând aproximativ opt membri ai echipei SEAL. Misiunea presupunea înotul în ape reci timp de aproape două ore, instalarea rapidă a dispozitivului și o retragere nedetectată.

Dar operațiunea s-a confruntat cu limitări semnificative. Drona care ar fi trebuit să asigure supravegherea aeriană nu a putut fi utilizată - riscul de detectare fiind prea mare. Forțele americane au fost nevoite să se bazeze pe imagini satelitare, livrate cu întârziere și fără capacitate de actualizare în timp real. Într-un astfel de scenariu, orice schimbare neașteptată pe teren putea pune misiunea în pericol.

În timpul desfășurării operațiunii, una dintre cele două mini-submarine a greșit poziția de ancorare, determinând o reconfigurare grăbită și posibil greșită a echipamentului. Membrii echipei au atins țărmul fără a ști că în zonă se afla o mică ambarcațiune cu localnici - cel mai probabil pescari sau scafandri de scoici.

În lipsa comunicațiilor directe și a unei imagini clare asupra situației, liderul echipei aflate la țărm a luat decizia de a deschide focul. Toți cei aflați în barcă au fost uciși. Ulterior, membrii SEAL au tras corpurile în apă și, potrivit unor surse, ar fi recurs la o metodă pentru a le împiedica să iasă la suprafață.

Conștienți că au fost compromiși, militarii au emis un semnal de urgență. Submarinul nuclear s-a apropiat periculos de mult de țărm pentru a-i recupera. Toți membrii echipei au fost evacuați cu succes.

Imediat după incident, serviciile de informații americane au observat o activitate militară intensă în zonă. Totuși, Phenianul nu a făcut nicio declarație publică, iar oficialii americani nu știu nici astăzi dacă autoritățile nord-coreene au reușit să înțeleagă ce s-a întâmplat.

Summitul planificat între președintele Trump și Kim Jong-un, desfășurat în Vietnam la sfârșitul lunii februarie 2019, a avut loc conform calendarului, dar s-a încheiat fără niciun acord. În următoarele luni, Coreea de Nord a reluat testele cu rachete.

Operațiunea a atras, ulterior, o serie de evaluări interne la nivelul armatei. Potrivit unor surse oficiale, deși uciderea civililor a fost justificată conform regulilor de angajare, misiunea a fost afectată de o serie de factori imprevizibili și erori tactice minore.

Congresul american nu a fost informat cu privire la operațiune, nici înainte, nici după. Analiștii juridici afirmă că această omisiune ar putea reprezenta o încălcare a legii, dat fiind caracterul sensibil și riscurile geopolitice ale misiunii.

Deși misiunea a fost abandonată, unii dintre cei implicați au fost ulterior promovați. Cu toate acestea, cazul a reaprins îngrijorările cu privire la tendința unor unități de elită de a concepe operațiuni extrem de îndrăznețe, dar vulnerabile în execuție.

Administrația Obama restrânsese astfel de misiuni în ultimii ani ai mandatului, impunând un proces decizional mai riguros. Aceste măsuri au fost inversate de administrația Trump, care a permis o flexibilitate mai mare pentru acțiuni secrete de amploare.

Când președintele Joe Biden a preluat mandatul, operațiunea a fost reevaluată. Secretarul apărării, Lloyd Austin, a comandat o investigație independentă. În 2021, concluziile anchetei au fost prezentate în mod confidențial unor membri cheie ai Congresului. Detaliile raportului rămân clasificate.