• Tweet

Fostul cuplu dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu au rămas încadrați în calitatea de părți vătămate în Dosarul Revoluției, reprezentați - ca succesor - de Valentin Ceaușescu, unicul fiu supraviețuitor al acestora. Procurorii Secției Parchetelor Militare - pe masa cărora a fost restituit dosarul - vor trebui să decidă dacă mențin sau nu această insolită situație juridică în care, cel puțin în acte, printre victimele Revoluției se numără și cei care au ordonat represaliile.

Dosarele istorice ale evenimentelor sângeroase din anii '90 - Revoluția din Decembrie 1989 și Mineriada din 13-15 Iunie 1990 - au rămas nesoluționate de 33 de ani, după ce judecătorii au dispus refacerea ambelor anchete. Procurorii de la Secția Parchetelor Militare au promis că vor remedia aspectele pe care Instanța supremă le-a considerat a fi nelegale. Independent de aceste motive care i-au determinat pe magistrați să constate nulitatea celor două rechizitorii, o situație paradoxală a rămas și în prezent nelămurită: statutul de victime al Elenei și al lui Nicolae Ceaușescu. Cei doi au fost condamnați la moarte și executați la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989 după un proces de 80 de minute, sentința fiind pronunțată de un complet constituit ad-hoc.

Motivul pentru care Elena și Nicolae Ceaușescu sunt considerate „părți vătămate" în Dosarul Revoluției a fost explicat de către președintele Asociației „21 Decembrie 1989", Doru Mărieş. Acesta a declarat că în momentul în care procurorii au luat evidenţa persoanelor decedate de la Târgovişte, printre cei morţi au fost trecuţi şi cei doi, fostul dictator şi soţia acestuia, deoarece aceştia au fost executaţi prin împuşcare în data de 25 decembrie 1989.

„În acest dosar sunt părţi vătămate persoanele inocente care au ieşit fără armă şi care s-au luptat cu un regim criminal. Ca să vii şi să îl introduci pe Ceauşescu Nicolae - care era decident până în 22 decembrie - şi să îl introduci în dosar este o prostie din punctul de vedere al modului de pregătire al acestui individ în Facultatea de Drept: este vorba despre (procurorul de caz - n.r.) Cătălin Piţu.

Valentin Ceauşescu nu are nicio vină până la urmă. El vine în calitate de parte vătămată pentru că părinţii lui au fost introduşi în dosarul de la Târgovişte, pentru că e vorba de două victime de la Târgovişte - că acolo au fost împuşcaţi. El e citat, trebuie să se prezinte. Este posibil ca el să nu fi ştiut, până când dvs. presa nu aţi spus acest lucru, să nu îi fi spus, să nu îl fi chemat la Parchet. Pur şi simplu, când au trecut în evidenţa celor ucişi i-au trecut şi pe cei doi. Dar repet: aceşti doi oameni, conducătorul statului şi soţia lui, au fost decidenţi, au dat ordin, au transmis alarma de luptă Radu cel Frumos în 17 (decembrie 1989- n.r.) la Timişoara. Au murit oameni din cauza ordinelor date de ei. Aceşti oameni nu pot fi părţi vătămate în dosar, nici măcar în cel după 22 decembrie", a declarat Doru Mărieș.

Implicarea celor doi în cauză pare a avea legătură cu susţinerile procurorilor, consemnate în rechizitoriu: diversiunile create după 22 decembrie de către Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, gen. (r.) Iosif Rus şi Emil „Cico" Dumitrescu (decedat în ianuarie 2019-n.r.) ar fi creat „condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat". Numai că, dacă acesta este motivul, atunci printre inculpați ar fi trebuit să se numere toți cei care au făcut parte din Tribunalul Militar Execuțional care a hotărât execuția soților Ceaușescu.

Potrivit surselor Ziare.com care au pus la dispoziție facsimilul, Elena Ceaușescu și Nicolae Ceaușescu au rămas în dosar pe lista „părților vătămate", reprezentați de către urmașul lor, Valentin Ceaușescu. Acesta nu a venit niciodată în instanță, deși a fost citat, pentru a preciza dacă își asumă statutul de parte vătămată atribuit de către procurori, dacă are pretenții sau dacă, dimpotrivă, renunță la proces. Pe data de 10 noiembrie 2021, Dosarul Revoluției s-a întors definitiv la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului General.

„Încheierea din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația PÎCCJ și a hotărât restituirea dosarului către Secția parchetelor militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularități ale rechizitoriului, precum și înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mișcare a acțiunii penale), nu s-a reținut să fie afectată de motive de nelegalitate.

Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum și probele rămase câștigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluționării dosarului și refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reținute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii", preciza, la vremea respectivă, un comunicat al Parchetului General.

Judecătorii Curţii Supreme au decis să restituie procurorilor Dosarul „Revoluţiei" pentru a remedia trei vicii care, în eventualitatea unei condamnări, ar fi dus la anularea acesteia. Cele trei aspecte de nelegalitate sunt: confirmarea rechizitoriului de către un procuror care a lucrat în dosar, alipirea a sute de volume care nu au legătură cu procesul şi controverse cu privire la data finalizării rechizitoriului, în 2019.

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată Dosarul „Revoluţiei din decembrie 1989", în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Procurorii susţin că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22 decembrie1989 (orele 12:00), arată anchetatorii.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

Emil (Cico) Dumitrescu (decedat), prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 - 30 decembrie 1989.