Un român atrage atentia asupra Catastrofei Informatice: Nu peste mult timp numarul de biti stocati pe Terra va fi egal cu numarul electronilor si datele vor cantari cât Luna

Postat la: 02.09.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Un român atrage atentia asupra Catastofei Informatice: Peste nu mult timp numarul de biti stocati pe Terra va fi egal cu numarul electronilor si datele vor cantari cât Luna

Conform unui nou studiu, conținutul digital este pe cale să egaleze jumătate din masa Pământului până în 2245. Cercetarea realizată de dr. Melvin Vopson, lector senior la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, evidențiază fizica creării informației și cerințele de stocare a cantităților uriașe de date digitale. Vopson este un român care a absolvit Universitatea Bucuresti si pe care il cheama de fapt Marian Vopsiroiu.

„Presupunând că tendințele actuale de creștere a conținutului digital vor continua, lumea va ajunge la un punct singular în ceea ce privește cantitatea maximă de informații digitale care pot fi create și energia necesară pentru a le susține, numit catastrofa informațională", scrie Melvin Vopson într-un articol publicat în AIP Advances, revista Institutului American de Fizică. „Catastrofa informațională" se va adăuga provocărilor globale existente, precum clima, mediul, populația, alimentația, sănătatea, energia și securitatea, potrivit cercetătorului.

Studiul examinează creșterea „incredibilă" a biților digitali, unitatea utilizată pentru măsurarea datelor computerizate. În punctul de singularitate, vor fi creați mai mulți biți digitali decât atomi pe planetă. „În același timp, producția de informații digitale va consuma singură cea mai mare parte a capacității energetice planetare", scrie Vopson. La un moment dat, cantitatea de date stocate in toate serverele planetei care acum e sub un kilogram va cantari aproape cat Luna de pe cer. Conceptul a fost pentru prima data introdus de Claude Shannon sub titulatura de Entropie Informationala, dar si Teoria Comunicarii Matematice. La fel a presupus un alt matematician celebru Rolf Landauer care a demonstrat ca informatia are masă.

Având în vedere densitățile actuale de stocare a datelor, numărul de biți produși pe an și dimensiunea unui bit în comparație cu dimensiunea unui atom, la o rată de creștere anuală de 50%, numărul de biți ar fi egal cu numărul de atomi de pe Pământ în aproximativ 150 de ani, potrivit unui comunicat de presă privind cercetarea. Vopson spune că ar dura aproximativ 130 de ani până când energia necesară pentru a susține crearea de informații digitale ar egala toată energia produsă în prezent pe planeta noastră. Până în 2245, potrivit cercetării, jumătate din masa Pământului ar fi masa informațiilor digitale.

„În scenariul extrem în care creșterea producției noastre de informații digitale se menține la 50% pe an, până în 2070, vom avea 1 kg de conținut digital pe planetă stocat în toate centrele tradiționale și cloud de stocare a datelor și în dispozitive finale precum PC-uri, smartphone-uri și dispozitive Internet of Things (IoT)", a explicat autorul în studiul de cercetare. „În mod similar, la o creștere de 50% pe an, până în anul 2245, jumătate din masa planetei va fi alcătuită din biți digitali."

Memoria este stocată în capcane de sarcină care au o anumită barieră potențială, fiind astfel stocată la un nivel energetic mai ridicat decât cel inițial. De obicei, această barieră este de ordinul câtorva eV, astfel încât acestea câștigă puțin mai multă masă atunci când există un 1 stocat în capcană. Dacă presupunem că memoria neînregistrată este întotdeauna stocată ca 0, atunci da, prin E=mc2.

Cu toate acestea, cel mai probabil nu este cazul. S-ar putea presupune că există o distribuție ușor asimetrică către starea 0, dar va exista un procent considerabil de biți care se află în starea 1. Așadar, dacă presupunem că ~n(.5-ε) biți neordonați se află în starea 1, atunci datele stocate în unitatea flash sunt puțin mai grele dacă numărul de biți stocați (n_1) este n_1> n(.5-ε). Deci, în medie, este puțin probabil ca scrierea memoriei pe un stick USB să îi crească masa, iar chiar dacă o face, masa este ~ 10eV/c2 (n_1-n(.5-ε)). Chiar și acest lucru neglijează efectele termice ale detrapării și trapării. Ceea ce va avea efecte mult mai mari asupra masei decât schimbările potențiale. Deci, în cele câteva secunde în care scriem memoria și unitatea flash se încălzește, am crescut cu siguranță masa unității flash.

Mai multe amanunte in video-ul de mai jos de la min 2: