Testul ratat al profesorului Iohannis

• Tweet

Deschiderea noului an şcolar a provocat o agitataţie fără precedent la Colegiul Economic „Ion Ghica" din Târgovişte. Profesori şi învăţători stânjeniţi de importanţa momentului, părinţi şi bunici emoţionaţi, elevi nerăbdătorii şi vorbăreţi. Toţi erau strânşi în curtea colegiului şi priveau cu idiferenţă şi lehamite la politicienii scrobiţi şi pomodaţi care îşi etalau opulenţa şi aroganţa în aşteptarea preşedintelui Klaus Iohannis.

La ora anunţată, şeful statului descinde în faţa liceului. Strângeri de mâini, fotografii şi deja obişnuitul dat din cap al preşedintelui. Gata cu zarva şi agitaţia. Se face linişte. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să ţină discursul prilejuit de festivitatea de deschidere a noului an şcolar. Însă, surpriză. Profesorul Klaus Iohannis, cel care aproape 15 ani a predat fizică la câteva şcoli din judeţul Sibiu şi la Colegiul Naţional "Brukenthal" din Sibiu, unde a fost şi elev, scoate o hârtie şi începe să citească rar şi apăsat.

Deci, profesorul Iohanni, care ani la rând a vorbit şi explicat la zeci de mii de elevi sau poate chiar sute de mii, nu poate astăzi ca şef al statului să vorbească liber celor prezenţi în curtea Colegiul Economic „Ion Ghica" din Târgovişte!? Incredibil, dar adevarat! Murphy spunea că „Timpul petrecut de profesor pentru a explica ceva este invers proporţional cu informaţia reţinută de studenţi sau elevi". Aşa că discursul rostit de Klaus Iohannis de pe cele patru pagini scrise la Cotroceni n-a ieşit din tiparul limbajului arhicunoscut al politicianului care cultivă şi propagă limba de lemn.

Dar, cei prezenţi poate erau mult mai încântaţi să fie priviţi în ochi de şeful statului, dar să asculte un limbaj de lemn la liber, decât să suporte discursul sec după notiţe. „O societate integră şi prosperă are nevoie de excelenţă. Excelenţa trebuie susţinută în toate domeniile, mai ales în educaţie - indiferent de forma de învăţământ, iar metodele care au dus la apariţia ei merită a fi promovate şi utilizate de comunitatea şcolară.

Valoarea şcolii este dată de capacitatea de a educa tinerii în spiritul societăţii în care dorim să trăim, o societate care promovează munca şi performanţa, în care contează valoarea fiecărei persoane şi care are grijă ca niciun copil să nu piardă şansele pe care propriul talent i le conferă". Nimic concret. Nimic nou.

Alocuţiune festivistă fără mesaj. Adică, blaaa, blaa, blaa! Practic, acum ca preşedinte şi-a adus aminte că atunci când era profesor descoperise roata şi apa caldă. Era precum Columb care a călătorit luni şi ani de zile fără să ştie că ajunge în America! Chiar aşa? Dar, asta este realitatea. O realitate tristă şi fără orizont, unde copii mănâncă ce profesorii au digerat, iar acolo unde statul nu plăteşte profesorii, copiii vor fi cei care vor plăti.

Ion Teleanu