Un buget antidemocratic, antisocial și antinațional

Postat la: 23.12.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Un buget antidemocratic, antisocial și antinațional

În ziua în care cu douăzeci și șase de ani în urmă la Timișoara izbucnea Revoluția română, Parlamentul României și-a încetat practic existența constituțională acceptând să ratifice cu o minimă rezistență (13 voturi contra 309 pentru), bugetul construit de un Guvern neconstituțional - așa-zis tehnocrat - ca sinteză a unei concepții antidemocratice, antisociale și antinaționale.

Nu priceperea miniștrilor de resort este în discuție. Nici respectul pentru lege, în care și-au acumulat averile. Nici echilibrele, transparența sau predictibilitatea bugetară. Nici măsura omologării promisiunilor populiste anterioare. În discuție este faptul că, fără nici un mandat popular, deci fără legitimitate democratică, Guvernul a declarat în termeni bugetari, că statul polițienesc este mai important decât statul democratic, că interesele plutocrației transnaționale sunt mai importante decât statul social și că agenda hegemonilor globali este mai importantă decât statul național. Iar lucrul cel mai grav este că Parlamentul și-a asumat răspunderea acestei adevărate lovituri de stat, cedând astfel șantajului justiției selective.

Sporurile acordate învățământului și sănătății nu aduc procentele din PIB destinate acestor domenii nici măcar la nivelul anilor anteriori curbelor de sacrificiu din 2010, în timp ce instituțiilor represive li se alocă fiecăreia fonduri mai generoase decât domeniilor amintite luate împreună. Salariile minime rămân pe penultimul loc din UE în timp ce instituției prezidențiale i se dau resurse financiare suficiente pentru a transforma republica parlamentară prevăzută de Constituția din 1992 în republică prezidențială fără control parlamentar, prin organizarea unui adevărat guvern paralel care face ce vrea sub cuvânt că orice răsuflare are chipurile legătură cu securitatea națională.

Faptul că munca trece în urma capitalului este cu atât mai grav cu cât interesele menajate nu sunt măcar cele ale capitalului authoton, pe cale de dispariție programată și provocată, ci ale capitalului străin. Nici încurajarea acestuia nu ar fi o problemă dacă asta nu s-ar face pe seama capitalului românesc. În fine, bugetul anticipează descentralizarea administrativă, altminetri necesară, în condițiile în care dictatura și descentralizarea sunt antinomice. Descentralizarea unei dictaturi - ca și aceea a unei colonii - înseamnă de fapt dezmembrarea statului. Este exact ceea ce va urma.

Incapacitatea Parlamentului de a opune o rezistență reală unor asemenea planuri arată că de fapt, instituția centrală a democrației nu mai funcționează. Odată cu ea a murit și democrația. Curând românii își vor da seama că până la urmă, cu toate năravurile lui, doar Parlamentul, la demolarea căruia au achiesat, este instituția care îi poate reprezenta și apăra. Cel mai slab și mai corupt Parlament este mai bun decât un executiv puternic și virtuos care nu răspunde față de cetățeni și căruia, neavând nevoie de voturile lor, nu îi pasă de necazurile lor. Când se va înțelege s-ar putea să fie însă prea târziu.
Abia acum se poate spune: „Păcat de sângele vărsat!" Dar și: „O singură soluție. Încă o revoluție!"

Adrian Severin

 

loading...
PUTETI CITI SI...

Un buget antidemocratic, antisocial și antinațional

Postat la: 23.12.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

0

În ziua în care cu douăzeci și șase de ani în urmă la Timișoara izbucnea Revoluția română, Parlamentul României și-a încetat practic existența constituțională acceptând să ratifice cu o minimă rezistență (13 voturi contra 309 pentru), bugetul construit de un Guvern neconstituțional - așa-zis tehnocrat - ca sinteză a unei concepții antidemocratice, antisociale și antinaționale.

Nu priceperea miniștrilor de resort este în discuție. Nici respectul pentru lege, în care și-au acumulat averile. Nici echilibrele, transparența sau predictibilitatea bugetară. Nici măsura omologării promisiunilor populiste anterioare. În discuție este faptul că, fără nici un mandat popular, deci fără legitimitate democratică, Guvernul a declarat în termeni bugetari, că statul polițienesc este mai important decât statul democratic, că interesele plutocrației transnaționale sunt mai importante decât statul social și că agenda hegemonilor globali este mai importantă decât statul național. Iar lucrul cel mai grav este că Parlamentul și-a asumat răspunderea acestei adevărate lovituri de stat, cedând astfel șantajului justiției selective.

Sporurile acordate învățământului și sănătății nu aduc procentele din PIB destinate acestor domenii nici măcar la nivelul anilor anteriori curbelor de sacrificiu din 2010, în timp ce instituțiilor represive li se alocă fiecăreia fonduri mai generoase decât domeniilor amintite luate împreună. Salariile minime rămân pe penultimul loc din UE în timp ce instituției prezidențiale i se dau resurse financiare suficiente pentru a transforma republica parlamentară prevăzută de Constituția din 1992 în republică prezidențială fără control parlamentar, prin organizarea unui adevărat guvern paralel care face ce vrea sub cuvânt că orice răsuflare are chipurile legătură cu securitatea națională.

Faptul că munca trece în urma capitalului este cu atât mai grav cu cât interesele menajate nu sunt măcar cele ale capitalului authoton, pe cale de dispariție programată și provocată, ci ale capitalului străin. Nici încurajarea acestuia nu ar fi o problemă dacă asta nu s-ar face pe seama capitalului românesc. În fine, bugetul anticipează descentralizarea administrativă, altminetri necesară, în condițiile în care dictatura și descentralizarea sunt antinomice. Descentralizarea unei dictaturi - ca și aceea a unei colonii - înseamnă de fapt dezmembrarea statului. Este exact ceea ce va urma.

Incapacitatea Parlamentului de a opune o rezistență reală unor asemenea planuri arată că de fapt, instituția centrală a democrației nu mai funcționează. Odată cu ea a murit și democrația. Curând românii își vor da seama că până la urmă, cu toate năravurile lui, doar Parlamentul, la demolarea căruia au achiesat, este instituția care îi poate reprezenta și apăra. Cel mai slab și mai corupt Parlament este mai bun decât un executiv puternic și virtuos care nu răspunde față de cetățeni și căruia, neavând nevoie de voturile lor, nu îi pasă de necazurile lor. Când se va înțelege s-ar putea să fie însă prea târziu.
Abia acum se poate spune: „Păcat de sângele vărsat!" Dar și: „O singură soluție. Încă o revoluție!"

Adrian Severin

 

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE