Votul prin corespondenţă, scoate UDMR din Parlament

• Tweet

Curtea Constituţională (CC) a decis, ieri, că Legea votului prin corespondenţă, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR. Aceasta decizie este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.

Trebuie subliniat că pe 19 septembrie, Senatul a adoptat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, iar legea a fost adoptată în 28 octombrie de Camera Deputaţilor, care era forul decizional. Practic, Camera Deputaţilor a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare. Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidenţial.

Prin decizia de ieri a Curţii Constituţionale a României, practic UDMR a primit cea mai dură lovitură după 1989, având şanse infime să nu mai aibă reprezentare parlamentară numeroasă după alegerile de anul viitor, întrucât numărul românilor din afara graniţelor României care ar putea vota cu UDMR este extrem de mic, aproape de zero.

Din datele oficiale centralizate în urmă cu aproape două luni de zile, pe baza informațiilor transmise de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României şi prezentate de Profit.ro, reiese faptul că după 1990, aproape 5 milioane de români au plecat din țară pentru a locui și lucra în alte state, alegând, în principal Italia, Spania și Statele Unite ale Americii, dar optând și pentru state precum Guyana, Barbados, Sfânta Lucia, Sfântul Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda, Bahamas, Botswana, Grenada, Lesotho, Comore, Cambodgia, Seychelles, Mauritania, Sao Tome, Zimbabwe, Madagascar, Malawi, Bahrain, Guineea, Vietnam, Trinidad Tobago, Burkina Faso. Astfel, s-a constatat ca în alte state sunt 3,8 milioane români aflați în evidența autorităților locale plus încă 1,1 milioane români care locuiesc efectiv pe teritoriile statelor de reședință, dar nu figurează ca atare în evidențe deoarece fie dețin două cetățenii, fie nu și-au înregistrat șederea la serviciile de imigrări locale.

Cei mai mulți români au plecat în Italia, Spania, America și Germania, între 60.000 și 250.000 persoane nefiind în evidențele autorităților din fiecare aceste state. Astfel, în Italia sunt 1.043.338 români cu rezidență înregistrată și 1.290.051 în total, în Spania - 784.804 înregistrați și 900.000 în total, în Statele Unite ale Americii - 591.523 înregistrați și 650.000 în total iar în Germania - 355.343 înregistrați și 450.000 în total. Alți români au ales să plece în Israel - 220.000 înregistrați și 500.000 în total, în Marea Britanie - 158.000 înregistrați (misiunea diplomatică nu poate estima numărul total de români), în Austria - 106.535 înregistrați (fără estimări legate de români neînregistrați), în Ungaria - 87.819 înregistrați și 250.000 în total, în Belgia - 73.487 înregistrați și 93.487 în total, în Grecia - 48.539 înregistrați (fără estimări legate de români neînregistrați), în Canada - 46.720 înregistrați și 204.630 în total, în Franța - 45.000 înregistrați și 123.000 în total, în Portugalia - 34.204 înregistrați și 39.000 în total, în Irlanda - 25.995 înregistrați și 45.000 în total.

Până în 100.000 de români au decis să se orienteze spre țări în care locuitorii nu sunt foarte obișnuiți cu vizite din partea acestora, precum Mexic, Brazilia, Islanda, Peru, Sudan, Gabon, Togo, Kîrghîzstan, India, și aici existând diferențe între numărul celor aflați în evidențe și cei care nu s-au prezentat în fața autorităților pentru a fi înregistrați. Aceștia au plecat în Australia - 16.770 înregistrați și 30.000 în total, Elveția - 11.430 înregistrați și 20.000 în total, Brazilia - 8.122 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Emiratele Arabe Unite - 6.444 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Luxemburg - 2.527 înregistrați și 2.800 în total,Japonia - 2.225 înregistrați și 2.700 în total, Qatar - 1.801 înregistrați și 2.000 în total, Finlanda - 1.715 înregistrați și 2.000 în total, Noua Zeelandă - 1.455 înregistrați și 3.000 în total, Republica Moldova - 1.264 înregistrați (fără estimări legate de numărul total al românilor din cauza fluctuației), Qatar - 1.801 înregistrați și 2.000 în total, Chile - 879 înregistrați și 1.000 în total, Malta - 522 înregistrați și 800 în total, Mexic - 500 înregistrați și 600 în total, China - 406 înregistrați și 1.320 în total, India - 400 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Paraguay - 398 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Rusia - 384 înregistrați și 850 în total, Islanda - 312 înregistrați și 350 în total, Coreea de Sud - 295 înregistrați și 634 în total, Columbia - 250 înregistrați și 350 în total, Iordania - 177 înregistrați și 4.000 în total, Peru - 124 înregistrați și 174 în total, Uruguay - 100 înregistrați și 200 în total, Egipt - 72 înregistrați și 420 în total, Monaco - 68 înregistrați și 250 în total, Cuba - 53 înregistrați și 100 în total, Sudan - 28 înregistrați și 50 în total, Gabon - 20 înregistrați și 94 în total, Camerun - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Togo - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Niger - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Kîrghîzstan - 5 înregistrați (fără estimări privind numărul total).

Aceleași date relevă însă că românii au ales să plece și în state exotice, precum Kuwait - 596 înregistrați și 696 în total, Oman - 382 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Singapore - 300 înregistrați și 400 în total, San Marino - 250 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Filipine - 243 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Republica Democrată Congo - 190 înregistrați și 290 în total, Indonezia - 155 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Thailanda - 92 înregistrați și 106 în total, Malaysia - 68 înregistrați și 90 în total, Andorra - 38 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Sri Lanka - 25 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Ecuador - 16 înregistrați și 220 în total, Benin - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Costa Rica - 10 înregistrați și 25 în total, Sierra Leone - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Guineea Ecuatorială - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total).

De asemenea, in Macedonia este înregistrat un singur român dintr-un total estimat de 100 persoane venite din România iar pentru unele state sau insule nu există decât date estimate ale românilor neînregistrați oficial: Turcia - 4.600, Africa de Sud - 1.000, Argentina - 1.000, Palestina - 850, Venezuela - 350, Bahrain - 300, Vietnam - 100, Panama - 100, Pakistan - 75, Yemen - 70, Senegal - 54,Guineea-36, Republica Dominicană - 30, Guineea-Bissau -27, Coasta de Fildeș - 20, Sao Tome și Principe - 20, Mali - 19, Etiopia - 16, Liechtenstein - 15, Nepal - 15, Zimbabwe - 12, Madagascar - 10, Malawi - 10, Botswana - 10, Lesotho - 10, Comore - 10, Cambodgia - 10, Bangladesh - 10, Seychelles - 10, Mauritania - 10, Mauritius - 10, Mozambic - 10, Namibia - 10, Swaziland - 10, Trinidad Tobago - 10, Zambia - 10, Burkina Faso - 7, Maldive - 5, Suriname - 5, Grenada - 4, Antigua și Barbuda - 3, Bahamas - 3, Barbados - 3, Dominica - 3, Guyana - 3, Sfânta Lucia - 3, Sfântul Kitts și Nevis - 3, Sfântul Vincent și Grenadine - 3, Mongolia - 1.
Pentru Ucraina și Serbia sunt indicați 607, respectiv 2.703 români cu rezidența legală, misiunile diplomatice neputând însă estima numărul total al cetățenilor români aflați pe teritoriul acestor state.

Oare câţi dintre cei 5.000.000 de români plecaţi în străinătate vor vota anul viitor cu UDMR? Un număr nesemnificativ, ceea ce ar conducerea automat la faptul că UDMR nu va atinge pragul electoral, şi astfel va rămâne în afara Parlamentului. De aceea a şi constestat la Curtea Constituionala a Romaniei acest proiect de lege, dar rămâne de văzut dacă nu cumva noul premier Dacian Cioloş si preşedintele Klaus Iohannis nu vor recurge la o şmecherie legislativă ca UDMR să fie în Parlament şi după alegerile din 2016?

Ion Teleanu